fbpx

Barbatii adevarati nu ragusesc – Pisi dixit!

Pisi 1 citise intr-o zi articolul Iarinei. Ii luase cam trei ore, dar reusise in cele din urma. Nelinistea si mandria se luptau in inima ei. Totusi, nelinistea a invins. Ingrijorata nevoie mare, puse mana pe telefon si o apela de urgenta pe Pisi 2. Taraitul telefonului nu determina insa niciun raspuns. De partea cealalta a firului, tacere. La un moment dat, dupa 98 de incercari (lui Pisi 1 ii intrase zdravan in cap faptul ca in viata trebuie sa insisti), Pisi 2 raspunde. Conversatia decurge in felul urmator:

– Buna, pisiiiii! Ce faci? Ce-ai patit? Credeam ca te-au rapit talibanii aia de care am auzit eu la televizor. Sau, si mai rau, soacra-ta. Sau ca te-au prins inundatiile. Sau ca a venit cutremurul si eu nu l-am auzit din cauza ca ascult muzica tare.

Suspine. Sughituri. Fasait in receptor.

– Ce bine ca m-ai sunat. Nu m-a rapit nimeni. Citeam si n-am auzit telefonul.

– Citeai? Si tu citeai?! (sarpele invidiei musca o bucatica din inima lui Pisi 1. Colagenul o face sa creasca la loc, evident!)

– Catalogul de la Ikea. Ca vreau sa-mi schimb mobila. Eu voiam feng shui, dar iubi zice ca asta e escrocherie pentru curci ca mine. Curca-necurca, eu tot am aranjat niste pietricele. Seara, dupa ce el adoarme, deschid pe furis geamul, dar putin, numai vreo 2 cm sa circule chiurile mai cu spor. Am auzit ca le ajuta curentul la deplasare, ca le impinge asa usurel, nici prea prea, nici foarte foarte. Asa, ce voiai sa-mi zici?

Citeste si:  Tratati-ne cu aceeasi moneda!

– Pisi 2, voiam sa-ti spun ca am citit ceva in-gro-zi-tor! In-gro-zi-tor! Zi si tu! Nu e te-ri-bil?

– Ce? Ca s-au impacat Liviu sexosul si nevasta-sa? Pai eu ti-am spus de la inceput, mai, Pisi 1. Tu nu si nu! Acum te amarasti degeaba.

– Nu asta! Stai ca nu ti-am spus. Stii ca eu nu sunt prea multumita de asta al meu, de acasa. De barbatia lui. Ca nu e asa frumoasa cum zicea Ramona Badescu de aia a italianului. Si mi-am dat seama ca puteam sa-mi dau seama mai dinainte. Daca eram atenta la semne.

– Ce semne, pisi?

– Semne, tot felul de semne. Noi doua, asculta-ma pe mine, suntem doua naive si cadem in plasele tuturor. Desi scrie clar ca ne putem sufoca, motiv pentru care nu se lasa in preajma copiilor. Cum ziceam, natura vorbea. Ca in filmul ala. Cand fata stia dinainte ca o sa cada o piatra in capul maica-sii. Alte pietre o anuntau. Dar eu, tu si cu mine, am pierdut legatura cu natura. Degeaba ne punem noi acum pietre calde pe burta ca sa scapam de colacei. Degeaba mancam bio. Degeaba. Ca la partea cu barbatia tot ne-am inselat. N-am citit semnele.

Citeste si:  Oda mamelor si progeniturilor supraestimate

– Nu zice asta, Pisi 1. Te rooog frumos! (incepe sa planga)

– Hai, pisi 2, nu plange. Daca stiam ca esti in una din zilele alea nici nu mai ziceam nimic. Te amenajam.

– Nu sunt, nu e nevoie sa ma amenajezi, decat asa, putintel, dar mai citisem inainte si catalogul ala si stii si tu ce efecte de-vas-ta-toa-re poate sa aiba cateodata. Ma gandesc sa-i sun pe astia la IKEA sa ma plang. Eu, una, recunosc, n-am vazut niciun semn. Tu?

– Pai acuma, daca stau sa ma gandesc, a fost un puhoi de semne. De pilda, al meu, iarna ragusea. Din prima iarna, in care am fost impreuna, el a ragusit. Ce barbat adevarat raguseste, spune si tu? Dupa aia, mai prin primavara, am trecut pe langa un caine mort. Eu am lesinat. El nu stiu ce-a facut, dar sigur nu s-a dus sa vada in ce imprejurimi a murit bietul caine, ca nu l-a chemat Basescu la Cortoceni sa-l decoreze frumos. Dupa aia, alt semn. Saptamana si semnul, ce sa mai! Nu stia sa isi amronizeze pasul cu al meu.

Citeste si:  Guerrilla muiereasca

– Ce nu stia?

– Sa-l amronizeze. Adica sa mergem amandoi la fel, cu pasii la fel, varful spre interior, balansandu-ne usor si relaxant pentru privitori soldurile. Nu stia! Nimic! Ioc! Or cum am putut sa inchid ochii la asta, zau daca stiu.

– Da, pisiii, e ciudat! Noi ne-am amronizat mereu. Eu cred ca ti-a facut farmece!

– Da. Sigur, da! Pentru farmece ce semne or fi? Oare in stilul asta nou, feng shui, exista farmece? Ca atunci eu i-as face duble. Pentru fiecare de-al lui, trei de-ale mele. Sa fiu sigura, ca in viata trebuie sa fii mereu sigura.

– Si sa ai incredere. Orice ar fi.
– Incredere in tine. Ca daca n-ai tu, cine sa aiba?
– Tu!
– Asa e, eu!
– Pisi 1, nu mai inteleg nimic.
– Nici eu.
– Ma duc sa ma culc putin. Da’ mai lasa si tu deschis. Ca brusc si subit mi s-a facut frica.
– De ce?
– De chiuri. Daca s-au intors impotriva mea? Cu farmecele si semnele astea, parca mai stii ceva.
– Ai dreptate. Nu mai stii. Bine, il las deschis. Dar mai chem o vecina.

8 Comentarii
  1. ma asteptam sa rad… ti-ai cam folosit toate replicile de om destept…ti s-a golit \”rezervorul\”
    si pt fetele de mai sus : stiu,e genial cand negi cu insufletire ca in acest articol este vorba si de voi…

  2. Fata… pisi, tu, pe bune, cred ca mi se intampla si mie!!!
    Sunati-ma si pe mine, ca mi s-a facut frica, pe bune!
    Daca nici al meu nu e barbat barbat si in 3 ani de casnicie nu mi-am dat seama?
    Si sa va mai zic ceva…
    Eu acasa nu am decat tigaie de la magazinul ala…. si o masa mica, pe care tin niste flori. E bine sa tin tigaia in dulapul de vase in bucatarie si masa de flori langa geam?
    Daca atrag Chiurile alea?

  3. Citesc cu mare placere comentariile, sunt mult mai interesante decat articolele in sine. Tema articolelor fiind mereu aceeasi-evident, doar este coltul misoginului- nu prea poti gasi noutati, dar modul in care se schimba parerile colegelor de forum este chiar dinamic; de unde naiba ai luat tu profilul acelor \”Pisi\”, nu par a face parte din lumea ta, sau a cititoarelor tale, nici nu sunt o regula, mai lasa-le, devin plictisitoare!

Lasă un răspuns la Mimozela vesela Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.