fbpx

Guerrilla muiereasca

Nu suntem facuti din plastic, nici privire unidirectionala nu avem, iar orientarea erectiei nici atat nu tinteste singular. Asadar se mai intampla sa ne aruncam ochii si-n curtile vecine. Sa poftim, cum s-ar zice, la femeia aproapelui. In 99 la suta dintre cazuri, cei doi, incornoratul si cel care il orneaza cu coarne, daca se cunosteau dinainte si nu doar pentru ca au impartit o vreme, acelasi vagin, au o confruntare scurta si lamuritoare. Uneori mai violenta, alteori mai pasnica, uneori cu agresiune fizica, alteori doar verbala. Importante sunt durata si modul in care se finalizeaza conflictul. Apoi, odata racoriti, isi vad mai departe de treburi, de munca, hobby-uri si altele. Alteori confruntarea nici nu are loc, caci nu prea are sens sa mai bocesti dupa laptele varsat, cum zice englezul, indiferent de asternuturile in care s-a intamplat.

Femeile nu procedeaza insa la fel. Nuuuu, la femei, chiar daca e vorba de un “furt” neinsemnat, nu foarte important, ca valoare sentimentala, sexuala, socio-afectiva etc, se declanseaza un soi de razboi rece. Razboiul se duce in culise, pe surse, prin barfe si impunsaturi prin statusuri. Nu exista o batalie finala, decisiva, in camp deschis. Ci un sir neintrerupt de “incaierari”, un lant de “hit and run”, atacuri la adapostul intunericului si in fundaturile zvonurilor lansate prin prietene “bine intentionate”.

Citeste si:  Femeia este un caine de paza

Daca vei face greseala sa propui o rezolvare curata, eficienta a conflictului, nu ai nicio sansa. Nu poti rezolva o problema inexistenta, nu? Oricare dintre tatele de guerrilla iti va spune “Vai, dar eu n-am nimic cu ea! Ea e aia care ma hartuieste”. Sa recunoasca deschis animozitatea inseamna plasarea pe acelasi plan. Or, stim cat tin ele sa se cocoate deasupra cotetului, crezand ca-s in Turnul Eiffel, iar ce le adie narile e vreun Chanel, nu gainatul propriilor secretii.

In rest, se ataca asa:

artileria aspectului fizic. Fiecare inventeaza cate ceva despre cealalta. Ba ca are 77 de kilograme inainte de pranz si 82, dupa. Ba ca si-a facut transplant de fond de ten detasabil si “prostul” ala n-a vazut inca, dar si cand o vedea… Ca are trei sfarcuri, al treilea fiind in zona lombara. E in stare sa jure, l-a vazut ea cu ochii ei, la sala, intr-o zi cand avea niste pantaloni cu talia joasa. Ca e o taranca proasta ce n-a vazut in viata ei pantofi cu toc pana cand a ajuns la oras, iar inainte umbla numai in galosi de cauciuc, mostenire de la bunica-sa de pe vremea CAP-ului.

Citeste si:  De ce femeile se duc la toaleta in grup?

infanteria gospodariei. E adevarat, asta e o arma demodata, e ca si cum ai veni cu o flinta prusaca in Afganistan. Risti sa starnesti rasete. Dar na, cand altceva nu ai la indemana, folosesti ce-ti ofera terenul. Aflam, ca vrem, ca nu vrem, ca aia habar n-are sa fiarba un ou, ca e-n stare sa caute pe net reteta de facut ceai, ca “idiotul” sigur va muri de inanitie, ca nici mama lui n-o suporta si o suna intruna sa-i spuna ca aia o sa fie capabila sa fiarba un orez cu lapte cand s-o calugari Prigoana.

Citeste si:  De ce femeia-sef e total contraindicata

– flota inteligentei. Aici parasita isi aminteste brusc faptul ca barbatii e puorci. Si puorci fiind, nu pot fi compatibili cu o fiinta inteligenta si finuta, precum ea, parasita. Atunci, isi gasesc o grobiana asijderea lor, din acelasi aluat cu cocoloase, ce stau in gat oricarei persoane educate si de bun-simt. Sigur, n-a mai citit nimic de la Miorita incoace si musai e fan Suleyman Magnificul. O manelista!

In permanenta, se incearca racolarea de noi membri. Se initiaza aliante, tratative. Nou-venita, ca sa se cuibareasca mai comod si sa-si instaleze cartierul general pe termen nelimitat in viata recent castigatului, incearca sa se imprieteneasca, in conformitate cu tacticile stramosesti, cu “raul si cu ramul”. Mama lui, prietenii, rudele. La inceput precauta, apoi cu din ce in ce mai multa indrazneala. Testeaza terenul, arunca rachete de semnalizare pentru a vedea daca intre ei si fosta exista inca aliante in vigoare, tratate nerupte.

Complicata treaba, razboiul muieresc.

Sursa foto: deviantart.com

8 Comentarii
  1. Nori, era o figura de stil. Ii zice sinecdoca.

    Dar ce-i al tau e al tau. Cine sunt eu sa neg cunostintele tale exhaustive intr-ale excrementelor?

  2. Oh, what a witty and well-read dick u r.
    I bet all the cunts love ya (sper sa nu ma rada Admin, sau nu mai aveti Admin, si-a dat demisia din cauza mea?).
    Vezi, I can sinecdoca too.

  3. Ar fi fost o sinecdoca daca ar fi adiat Chanel-ul sau gainatul, dar daca adie narile e un nonsens. (Poate doar daca sufera de vreo infectie a mucoasei nazale). Nu cumva ai vrut sa spui \”adulmeca narile\” ? Constat ca \”stilul\” tau se cam descompune, capatand accente miasmatice.

  4. Ai exagerat tu nitel, probabil ca e un fel de cerinta obligatorie pentru integrarea in aceasta rubrica, dar din pacate recunosc descrierea…. Am avut neplacerea de a asista la astfel de situatii si as completa cu urmatoarele \”simptome\” ale parasitei: schimbari bruste de atitudine, schimbare obligatorie de culoare a parului si cheful brusc pentru distractie sincera, dar intensa, marcata la fel de obligatoriu prin nenumarate poze pe facebook. Uffff….

  5. Data viitoare fa un articol despre barbatul inselat .si ce simte el..ca\’s al naibii d curioasa.Dupa ce ne-ai dezbracat p toate de haine si ganduri ,acum e randul tau.

Lasă un răspuns la Petruta Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.