Magia Craciunului. Sau drumul de la sosete la sarmale

Cand apasa Oprescu butonul prin a carui activare se aprind luminile in oras, femeia stie. Si fara sa treaca pe Magheru, si fara sa citeasca presa sau sa aiba pile la primarie care s-o anunte. I se activeaza un mecanism ciudat si pana prin ianuarie nu e chip sa te mai intelegi cu ea. Atunci, are o scurta perioada de pauza, iar apoi, asa cum stim prea bine, urmeaza alta “magie”: aia a Sf. Valentin.

Unii, mai naivi, numesc asta “magia Craciunului” si o catalogheaza ca fiind o chestie benefica, ce ne face sa fim mai buni, mai puri si sa ne intoarcem la copilarie. Intre noi fie vorba, dezgroparea asta a copilului din noi nu mi se pare ceva dezirabil. Dar in lumea asta a hipercorectitudinii politice, simplul fapt ca ai o varsta care consta intr-un numar mic a ajuns sa fie o calitate. Copiii stiu, copiii simt, sa reinnodam legatura cu ei, sa-i scoatem la iveala. Mie unuia nu prea imi vine sa chiui de bucurie, sa ma port tembel si sa bat din picioare, sa fac prostii si sa dau foc la casa. Caci asta ar insemna copilul din mine. Asa ca nu-mi convine nici cand apare copilul din ele, face bot, tranteste usi si vrea sa ne uitam tinandu-ne de mana la Singur acasa 1323.

Citeste si:  Ghidul micii parvenite

Revenind la magia Craciunului. Nebuloasa acestei luni nu s-ar constitui intr-o pacla asa de densa daca nu ar beneficia de concursul substantial al femeilor. Vointa, capriciile si nazurile nu se manifesta niciodata mai fatis, cu atata agresivitate ca in aceasta perioada. Comerciantii stiu asta si profita din plin.

Intai si intai. Se spune ca rosu ar fi ajuns sa constituie culoarea eterna a Craciunului din pricina unei campanii Coca-Cola. Asa o fi, dar cred ca cei de la Coca Cola s-au orientat mai intai spre victimele cele mai facile ale societatii consumatoriste: femeile. La loteria culorilor si distribuirea lor pe sexe, lor le-a fost distribuit rosul cu varietatea roz, iar noua albastrul cu varietatea bleu. De ce nu e Craciunul albastru? Sau negru? Aveti deja un posibil raspuns.

Apoi, peste tot, de Craciun atarna sosete de zici ca e festivalul sosetelor. Am constatat ca si prin magazinele de lenjerie, unde de obicei tronau sexosii ciorapi cu adeziv, portjartierele si dantelurile de tot felul, acum flutura mandre sosete groase, cu blanite, cu captuseli, in nuante de rosu si verde, de zici ca ne viscoleste in casa. Care e misterul si magia lor? Eu cred ca sunt o metafora pentru buzunarele goale care trebuie umplute. Pardon, sufletele care tanjesc dupa iubire. Cand lasam noi sosetele imprastiate prin casa, si nici macar n-avem aroganta de a le atarna de calorifere (adaptare a imaginii cliseice din filmele americane, noi nu prea avem semineuri, asa ca folosim si noi ce putem), ele se plang de dezordine si de lipsa noastra de consideratie. Cand o fac ele, se cheama ca e magie.

Citeste si:  Casa de vis...

Magia se manifesta si prin retezarea unui copac, achizitionarea si tararea lui in holuri si sufragerii. Noi suntem cei raspunzatori cu cioplirea lui astfel incat sa se potriveasca perfect in suport si sa nu se prabuseasca peste macrameuri si bibelourile aduse de la mama soacra, cu cele mai bune intentii si cel mai catastrofal simt estetic. Ele, insa, ca niste iubitoare de frumos, vor suspina tot scotand globuri, globulete, ingerasi, stelute si beteala din cutiile prafuite. Asta daca aveti noroc. Daca nu, va trebui organizata o noua sesiune de shopping pentru achizitionarea de noi decoratiuni, in ton cu trendurile actuale.

Citeste si:  Cum va alegeti modelele?

Craciunul, desi scrie in calendar ca e o zi, tine de fapt o luna. Tot prin magie, numai ca are un parcurs invers altor fenomene magice. Stiti, exista, de obicei, senzatia aceea psihologica de timp condensat: ce e bun pare sa se termine repede, ce e rau pare sa se eternizeze. Ei, Craciunul se eternizeaza asa ca nu inteleg incapatanarea societatii de a-l considera in continuare o sarbatoare, asadar un lucru benefic, ce trebuie celebrat.

Odata incheiate preliminariile, in seara cea mareata, femeia vrea, de fapt, langa ea o fiinta cu trasaturi bovine: ochi umezi si cuvinte putine. Trebuie sa pari extaziat a milioana oara la colindele lui Hrusca, trebuie sa te prefaci ca-ti place cadoul (simbolic, cum altfel?), trebuie sa stai pe intuneric sa te uiti la “instalatia de brad”, tinand-o de mana, de parca n-ai mai fi vazut-o nici pe ea, nici becurile si sa aprinzi si vreo 15 000 de lumanari parfumate, al caror miros se va impleti – miraculos, cum altfel? – cu cel de sarmale si de parfum scump pe care-l emana tortionara ta.


9 Comentarii
  1. Maximus, draga Maximus, in sfarsit un articol bunicel! De ce spun asta? Pentru ca sunt de acord cu multe chestii din el. Imi revad anii copilariei cand mama intra in vria sarbatorilor si muncea exact ca personajul ei pereferat din \”Sclava Isaura\”, dadea casa cu fundu`n sus, scotea suita de bibelouri, pahare, vesela de prin (multele!) vitrine, se catara sa scoata sau sa aseze la loc perdele si draperii, il bodoganea pe tata la cap sa-i bata covoarele si apoi, cand in sfarsit veneau odata sarbatorile se baga-n bucatarie si nu mai iesea vreo doua zile acolo, pentru ca apoi sa apara stoarsa, vlaguita si fara chef de nimic.
    Stii ca mi-a placut ca ai adus vorba de bradul de Craciun? Cum trebuie el taiat de pe munte , cioplit ,infipt in suport si chinuit cu toate draciile alea numite fundite, globuri, stelute, beteala etc. Cand el trebuie sa stea fix pe munte, fix in mediul lui, pentru ca, ce sa vezi, chiar s-a inventat bradul artificial!
    Evident, nu-s intru totul de acord cu tine, ca de obicei, pentru eu nu-s adepta sosetelor pentru cadouri, sosetelor groase in casa( le vad rostul intr-o cabana de lemn, la munte, unde podeaua e mai rece :P), nu-mi plac sarmalele, nu-mi place nici mirosul lor in casa mai ales de sarbatori, nu-mi place sa am langa mine un tip cu privire bovina care sa accepte tot ce vreau eu, nu, nu, nu. Nu toate suntem cum ne vezi tu.
    Draga, Maximus, asa-i c-o sa mai scrii? :)))

  2. :)) da, ma, asa e, ce sa facem si noi, iubim Craciunul si cadourile si suspinam cand dam de globurile pentru brad. si na, ne plac sosetele calduroase, ca stam la bloc, avem repartitoare si mai oprim caldura cateodata. eu, spre deosebire, sunt fix asa cum ma vezi tu si m-am regasit p-acilea prin articol. dar ce sa fac si eu….

  3. cat am putut rade la faza cu bovina cu ochi umezi :)))))))))))))))))))
    si da, imi pare cel mai rau pt brazii ucisi pt ca niste femei sa fie multumite pt cateva zile…

  4. He, he…asa va simtiti, bovine cu ochi umezi? Niciun moment nu mi-am imaginat si nu m-am gandit ca asa arata privirea unui barbat. Dar daca tu zici…inseamna ca stii ce stii.
    Nu-mi place bradul natural pentru ca, asa este, el trebuie sa stea in mediul lui…tot natural. Dar imi plac globurile. Fara suspine. Imi place si instalatia, dar nu stau sa o privesc indelung. Imi plac si sarmalele. Dar nu musai sa miroase in casa. Imi place parfumul scump. Il pulverizez atunci cand trebuie, nu cand gatesc. Urasc sosetele atarnate. Pierd zile si nopti in preajma Craciunului, din dorinta de a fi toate puse la punct.
    Ma incadrez in tiparul redactat de tine mai sus? :))
    Frumusel articolul. Nu indeajuns de misogin. Hai, noi stim ca poti mai mult! Si nu uita: Te iubim, asa misogin cum esti!

  5. Si mie imi place Craciunul, imi place ca orasul e vesel si plin de viata in perioada asta, dar sunt adepta bradului artificial , plin de luminite si de globuri colorate de care se va bucura indelung fiul meu de 1 an, si imi plac cadourile si iesirile cu prietenii . Mai putin barbatul cu privire bovina, dar al meu nu se transforma in asa ceva, contez pe asta:) .Si nu gatesc..asa ca Maximus, ce sa zic:Sarbatori fericite:))

  6. Ha, ha, ha!
    Si care e (totusi) Craciunul ideal in viziunea ta?
    Oricum, bine ca mi-ai amintit ca nu mi-am luat bradul (artificial desigur… din considerente ecologiste). Eu am inceput (ca in majoritatea cazurilor in ordine inversa) cu niste beteala, globulete, instalatie si alte maruntisuri…
    Te rog frumos, daca te intalnesti cumva (din greseala, desigur) cu Mos Craciun, transmite-i din partea mea ca (in ce ma priveste) a fost neserios si anul asta… Spun din greseala fiindca (cred eu – cred, nu sunt sigura, o nuanta importanta…) Mos Craciun fuge in general de unul ca tine (bine, inteleg si de ce … daca e sa-ti iau in serios scrierile). Pe langa faptul ca vine in principal pentru copiii. Pe adulti ce naiba ii apuca sa creada in balivernele astea, sa spere ca Mos Craciun o sa fie dragut si o sa treaca si pe la ei totusi?

    Astept cu mare interes Craciunul si Revelionul. Fiindca vreau sa dorm intens (si anul asta)… Pacat ca nu pot sa dorm intr-o rochie de seara adecvata (e un vis pe care din nefericire il avem si in urma cu 5 ani… atunci din alte motive, desi unele se potrivesc si astazi… coincidenta naibii, \”moda vine si revine\” cel putin la anumite capitole…)

    Anyway (si s-o scurtez): transmite-i tu lui Mos Craciun ca sunt foarte suparata pe el si ca mai are timp sa-si ia revansa… Daca nu anul asta, poate in 2013. Eu inca mai am rabdare (desi sunt un pic \”deficitara\” si la capitolul asta si oricum se termina si rabdarea asta – asa putina cum e – la un moment dat…).
    Dar daca nu-si ia revansa (macar in 2013), s-ar putea sa-l tai si pe el de pe lista. Si n-as vrea sa se intample asta … ca unde naiba ajung cu atatea \”simplificari\”?

    Sarbatori (\”misogine\”) fericite.
    Si te mai asteptam si-n 2013 (ca presupun ca nu te mai apuci sa scrii acum, in prag de Craciun si Revelion … sau – habar n-am – daca mai ai timp si de asta, ma intreb care ar putea fi urmatorul subiect…

    PS: Nu inteleg totusi de ce te iei de beculetele lui Oprescu? Ca – chiar daca mai da kics/kix (cum naiba se scrie cuvantul asta, ca intotdeauna am avut aceasta dilema?) cu autostrazi suspendate (cu costuri aberante!) sau cu alte chestii – mie imi plac luminitele, beculetele si brazii din centru de anul asta… Doar ca nu inteleg de ce pe Bd. Kogalniceanu (chiar pe-acolo pe la statuie) n-au prea mai ajuns becurile… Probabil in sectorul cu pricina (sau in zona aia) e mai mare austeritatea – alta explicatie nu-mi vine in minte…

  7. @ Domnisoara Norina

    Daca nu aveti nimic in program pentru seara de luni, va invit la un pahar de vorbe cu cofeina. Simpla, fara jocuri.

    Al dvs. devotat prieten, Kasim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.