fbpx

Abuzul creeaza monstri

Lucrurile care i se intampla unui om in copilarie construiesc adultul ce va deveni. Unii devin oameni cu imens potential. Altii traiesc in umbra pentru tot restul vietii, infricosati de ideea ca lumea exterioara este la fel cum era si viata lor de acasa in copilarie. Altii aleg, fie sa se razbune pe persoana care le-a facut rau, fie sa duca o viata violenta pentru ca violenta este tot ceea ce stiu.

Abuzul are multe efecte asupra vietii. Oamenii care au fost abuzati au de multe ori halucinatii. Unii au fost diagnosticati cu paranoia, schizofrenie, personalitati multiple sau depresii cronice. Abuzul pentru mine este sinonim cu crima. De cele mai multe ori, o victima a abuzului se va transforma la randul ei in abuzator si isi va tortura copiii punandu-i sa treca prin aceleasi experiente violente ca si ea. Mai rau de atat, ar putea incepe sa omoare oameni ca forma de razbunare. Incepand cu abuzatorul ei.

Citeste si:  In spatele oricarei femei puternice se afla un bilifox roz

Cand vorbesc de violenta asupra copiilor, nu vorbesc despre eventualele doua palme la fund. Le-am primit si eu cand eram mica, si nu m-am considerat un copil abuzat. Sunt de acord ca cele doua palme pot degenera, dar de multe ori ele sunt justificate. Eu vorbesc despre parinti care isi mutileaza copiii pe viata, fizic, sau verbal.

Citeste si:  Activism la bustul gol

Abuzul verbal poate fi la fel de rau ca cel fizic. El poate crea tot felul de probleme mentale copilului, dar din pacate nimeni nu raporteaza o astfel de fapta, si este si foarte greu de dovedit.

Opinia publica nu vrea sa auda despre abuzurile asupra copiilor si nici povestile tragice din spatele lor. In schimb, opiniei publice ii sunt servite toate detaliile macabre ale unei astfel de povesti pentru ca ele aduc audienta.

Trebuie sa stiti ca abuzul asupra copiilor nu tine cont de situatia finaciara a familei; ca poate avea foarte multe forme, nu doar fizic; copiii abuzati nu sunt „predestinati” sa ajunga ca parintii lor si pot fi ajutati.

Citeste si:  Dilema de mireasa urbana: de ce crede cineva ca dupa nunta se schimba lucrurile?

Abuzul este o crima! Cred ca are acelasi efect ca si o crima tinand cont ca distruge vieti si probabil ar trebui pedepsit legal in acelasi fel, dar din pacate luxul acestei decizii nu ne apartine. Asa ca tot ce pot sa-mi doresc este ca cei care sunt sau au fost martorii unui abuz sa ia atitudine deoarece copiii de azi sunt adultii de maine si au nevoie de ajutorul nostru.

12 Comentarii
  1. sincer ma asteptam la mai multe \\\”detalii\\\” de ordin psihologic,nu doar la o parere,unanim acceptata zic eu.stiam cu totii cred k un copil abuzat ramane marcat pe viata,si tare mi ar fi placut sa aflu ceva in plus….dar….

  2. Sincer, as fi dorit mai multe informatii din punct de vedere crestin. Am facut un curs fundamental de consiliere crestina si credeam ca am sa-mi imbogatesc informatiile capatate. Anna are dreptate cand afirma ca stim cu totii….

  3. Abuz este atunci cand parintele iti spune intr-una ca toata viata o sa fi un pierde vara si n-o sa reusesti veci sa faci ceva cu viata ta. Te desconsidera vorbeste urat cu tine din motive pe care nu le cunosti. Te cearta doar pt ca sa ii faca tatalui tau vitreg pe plac. Nu se ocupa de tine, nu iti ofera sprijinul de care ai nevoie. Eu de cand mama s-a recasatorit tot timpul m-am simtit in plus si nedorita tot timpul era dedicat fratilor mei vitregi si de multe ori am facut pe dadaca pt ei. Nu odata ma pedepseau ai mei pt ca voiam sa ma duc sa ma joc cu copii afara si nu am lasau si daca ma revoltam ma pedepseau. Tot timpul s-au impus in viata mea si nu m-au lasat sa iau eu deciziile importante pt mine. Asa ca m-am revoltat si am plecat un timp de acasa. Am facut cum m-a taiat capul si totul e ok sunt la incepututl unei cariere promitatoare la o firma mare ma intretin in proportie de 95% singura (cu putin ajutor din partea pretenului) si incet am scapat de frica…
    Mi-era frica de oameni in general mi-era frica sa-mi exprim parerea… acum ma exprim fara nici o frica si ma straduiesc sa am o viata total diferita de ai mei.

  4. eu n-am citit articolul, imi pare rau, am o singura remarca de facut: \\\”monstri\\\” se scrie cu un \\\” i \\\”, si nu cu 2…….

  5. eu cred ca acest articol ar trebui sa aiba si o a doua parte in care sa zica si cum poti sa treci peste o drama de genul acesta…pentru ca …ramai marcat pe viata…este trist….dar eu stiu foarte multe cazuri<extaordinar de multe>de abuz,in special fizic si verbal…poate ca ar trebui legi mai severe,care sa pedepseasca muuuult mai aspru violenta domestica….nu se poate ca un singur om sa distruga vietile copiilor sai cat si ai sotiei….

  6. Denisa, daca tot incepi sa faci corectura de text, asigura-te ca stii intr-adevar despre ce vorbesti. In legatura cu \”a crea\”, nu ai dreptate. Sunt corecte formele \”A CREA\”, \”EL CREEAZA\”, \”CREAT\”. Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant, consulta un DOOM.

  7. consider ca intr-adevar abuzul poate sa distruga increderea unei persoane in ea insasi,o poate face sa fie timida,sa nu aiba curaj sa se apere in fata celorlalti,sa fie pur si simplu o frunza lasata in vant…dar abuzul nu poate fi facut doar de adulti,ci si de copii de aceeasi varsta,in ceea ce priveste abuzul verbal.defectele fizice de exemplu pot fi motiv de batjocura zilnica pentru unii copii,asa ca abuzul se datoreaza in principiu educatiei pe care,noi,adultii o facem celor tineri.

  8. imi pare destul de interesant articolul dar cred ca nu ar fi stricat mai multe detalii!consider ca un copil maltratat se inchide in sine si uita de tot ce`l inconjoara!si la randul lui calca tot ce poate in picioare..pana in momentul in care va vedea o scena exact ca aceea prin care a trecut el in copilarie si atunci va actiona…dar pana atunci nu va avea sentimenete pt nimeni si nimic!va fi rece si nepasator raului din jur!!…desii mai sunt si oameni care datorita personalitatii si caracterului lor vor trece singuri peste ce s`a intamplat in copilarie si vor vrea sa`i ajute pe cei care au fost in situatia lui…dar repet nu in toate cazurile!

  9. Ei, nu calca chiar tot in picioare pana la un moment dat si apoi, gata, isi revine… Sa nu exageram. Sunt cazuri si cazuri…

Lasă un răspuns la Pompilia Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.