Ajutor! Vine mama in vizita!

Aproape intotdeauna privim compatimitor cand cea mai buna prietena ne spune cu naduf ca o asteapta pe soacra in vizita peste o saptamana. Ca sa o linistim ii aducem aminte ca se intampla destul de rar, ca va scapa in cateva zile si ca, daca doreste, venim sa o ajutam la curatenia generala (care nu s-a mai facut de la ultima sosire a mamei lui) si la spalatul covorului pentru ca altfel s-ar putea sa se prinda ca nora este fumatoare inraita. Si tot asa sarmanele noastre soacre devin un fel de Baba-Cloanta in cercul de prietene, uneori pe drept cuvant, alteori total nemeritat. Dar haideti sa ne gandim putin ce se intampla cand vine mama in vizita … este cumva mult diferita fata de soacra? Nu se poarta cam la fel, dar noi nu ne aflam sub acelasi grad de stres ca in prima situatie ?

Ne anunta deci mama ca soseste …. Sarim din tramvai in tramvai, fugim acasa, facem curatenie, ascundem tigarile de tot (daca afla mama ca fumam …), scoatem din frigider restul de ciorba ramas de saptamana trecuta de care nu s-a mai atins nimeni, dar n-am avut timp sa spalam oala, ne sunam prietenele si le rugam sa nu faca glume indecente pe messenger ca s-ar putea sa le vada Mama, s.a.m.d. O asteptam fericite la gara sau coboram la scara blocului daca vine cu masina, dam o raita prin valize sa gustam prajiturile preferate pe care bineinteles ca ni le-a adus si suntem incantate.
Se face seara, vine si el de la munca, se repede in cele trei bucatele de prajitura pe care i le-am lasat, o imbratiseaza pe mama-soacra fericit ca va avea o mancare calda gatita acasa macar timp de cateva zile si toata lumea este multumita si emotionata de reuniunea de familie. Aceasta a fost prima zi …

Citeste si:  Nu sunt o caprioara

A doua zi insa, incep problemele pentru noi – chiar nu inteleg de ce barbatii sunt cei care se plang de soacre … Totul porneste de la mici intrebari bine intentionate: ” Fata mea, dar tu nu ii calci lui chilotii si maiourile ? ? ” Raspuns: ” Nu, mama, sunt de bumbac si oricum nu le vede nimeni ca doar le poarta pe dedesubt ” Replica: ” Ei, era bine asa ca se dezinfecteaza si apoi, ce daca nu le vede nimeni ?! „. Buuuuuuun … pana aici nimic rau, dar intrebarile continua: ” Tu nu acresti ciorba ? „, ” Nu vrei sa te ajut sa faci ordine in camara ? „, ” Mergem sa-ti arat un detergent bun ca al tau vad ca nu spala bine lenjeria ? „, ” Ce-ai zice sa mai stau o saptamana sa punem putina ordine prin dulapuri ? „, ” De ce il lasi pe el sa spele vasele dupa masa ? „, si intrebari si iar intrebari – pentru ca nu ar vrea sa ne supere cu sfaturi sau mustrari, recurge la astfel de interogatii subtile.

Citeste si:  Brandurile si romanii: profitul trece, obiceiurile raman

A treia zi ia sfarsit perioada intrebarilor si se trece la fapte. Vii de la serviciu si constati ca zaharul a fost mutat de la locul lui pentru ca nu statea bine, perdelele au fost spalate si apretate, toata lenjeria voastra intima a fost calcata, videoteca voastra cu filme … erotice, sa spunem, a fost aruncata la gunoi, vaza cu forme futuriste de care esti foarte mandra a fost bagata in fundul unui sertar pentru ca este urata – ce mai – toata casa este curata ca un pahar dar tu simti ca te ia durerea de cap.

Te gandesti: sa-i spun ceva sau sa o las in pace ca sa nu se simte jignita ? In definitiv ne vrea binele … Te hotarasti sa nu-i spui nimic asa ca iti faci o cafea sa te calmezi si incepi o conversatie cu mama. Nici nu au apucat sa-ti treaca nervii ca vine el si, dintr-un motiv sau altul, te supara un pic si-l tragi la bucatarie pentru a-i spune cateva. Ei, dar mama este prin preajma si cand te aude ca-l certi pe mititel vine repede si ea si te mustra in fata lui ca nici macar nu l-ai intrebat daca ii este foame, saracul, si mai si adauga ca sa te scuze oarecum „Ei, las-o ca asa a fost ea rea si incapatanata de cand era mica!”. Deja este peste limita ta de suportabilitate si ataci direct: ” Mami, n-as vrea sa-ti neglijezi treburile de acasa ca sa stai cu noi. Nu stiu ce ma faceam daca nu veneai sa ma ajuti pentru ca am avut o perioada foarte incarcata, dar mai bine du-te si dumneata si te odihneste, ca la noi mai mult ai muncit ! „.

Citeste si:  Atentie: urmeaza Craciunul! A se consuma cu moderatie!

Cu lacrimi in ochi si jurind ca nu stii ce te vei face fara ea o conduci la tren, dupa care te intorci acasa cu un vag sentiment de vinovatie pentru ca te simti usurata de plecarea ei, scoti vaza din sertar si o repui la loc de cinste in timp ce mototolesti putin perdeaua ca prea e perfecta …

Va suna cunoscut?


8 Comentarii
  1. e cazul unei cunostinte de-a mea care se tot foscaie si se tot agita cand vin \”neamurile \”pe la ea… mi se pare atat de comic, atata vanzoleale degeaba ca pana la urma vine mama ta nu papa de la roma. sau cel putin eu nu am probleme cu mama..

  2. mama mea chiar asa e, ca in articol. ma inteleg foarte bine cu ea dar uneori ma streseaza foarte tare desi stiu ca nu asta e intentia ei. si ii ia tot timpul apararea sotului meu:))

  3. pai chiar asa don\’soarelor, de ce ne agitam toate cand vine mama in vizita? la mine e chiar invers…o astept ca pe mana cereasca! cine sa-mi mai faca mie mancare sau sa ma astepte cu cafeluta gata, cand am eu chef sa ma trezesc….si cine sa-mi ia apararea in fata oricui, indiferent de ce ma facut…sau nu!

  4. cred ca totusi problema este ca uneori nu putem suporta exigenta mamei, asa cum reuseam sa o suportam in adolescenta (sau NU) . de cand ne-am facut femei in toata firea, sau cel putin asa ne pace sa credem, e mai greu sa acceptam critica din partea cuiva atat de apropiat, care ne stie atat calitatile cat si defectele. stim ca are dreptate atunci cand ne sfatuieste si ne \”indica\” ceva .

  5. CORECT!!Mama are intotdeauna dreptate1 Insa ce greu este sa acceptam asta! cred ca ne place sa facem propriile greseli, pentru ca stim ca lectia se invata practic nu din spusele mamei !!

  6. Mama noastra ca a noastra, dar a lui? Cand vine in vizita si incepe sa cotrobaie peste tot ca sa ajute la curatenie, muta toate lucrurile fara sa intrebe si se apuca sa schimbe perdelele? E nasol, eu stau cu iubitul meu in apartamentul lui (cumparat de parintii lui). N-as indrazni sa ii spun femeii (care este o draguta, de altfel) ca n-am nevoie sa imi faca ordine printre chiloti!

    Cel mai haios e cand ma astepta seara (ajung acasa pe la 9 zilnic) cu zambetul pe buze \”Hai sa facem o friptura. Tu ia si curata cartofii, eu pun gratarul\”. Unde sa-i explic femeii ca lesin de oboseala si ca oricum noi ne comandam acasa mereu? Ca n-are nimeni chef sa gateasca dupa 13 ore de munca pe zi?

    Iar intrebarile de tipul \”Unde iti tii tu lingura pentru paste?\” … Ce naiba e aia? N-am auzit in viata mea de asa ceva, iar ea ma priveste cand ii raspund \”nu stiu la ce va referiti\” cu mirare si mila. O si aud gandind \”Vai, ce s-o alege de baiatu\’ meu cu fata asta…\”.

  7. AI MARE DREPTATE in ce priveste vizita mamei…..toata viata nu m-am temut de comentariile soacrei CA DE CELE ALE MAMEI, ba chiar mai mult, cand venea mama in vizita, cu 2 zile mai inainte venea soacra mea sa ma ajute la curatenie si la ordine ca sa nu ma mai certe MAMA, care are un talent deosebit de a infige cutitul in rana.
    SUPER ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.