fbpx

Bentite tricolore si fulgere la Cornul Caprii

Scriam, candva (daca sunteti curiosi, click aici), ca atata vreme cat patriotismul exista si este promovat ca o valoare umana, xenofobia va exista si ea. Pentru ca nu este posibil sa-ti iubesti propria natie, fara a dispretui celelalte popoare.

Cazul „Sabina” m-a facut sa trec intr-un timp relativ scurt printr-o sumedenie de stari, niciuna dintre ele pozitiva.

1.

Nu e neaparat o surpriza ca Harghita si Covasna au ramas zone asimilabile unui butoi cu pulbere. Mi s-ar fi parut anormal sa se intample altfel, in conditiile in care, la nivel politic, atat maghiarii, cat si romanii au creat si sustinut o tensiune reciproc avantajoasa.

Pentru Bucuresti, de exemplu, tensiunile interetnice s-au dovedit profitabile inca din martie 1990. Daca nu stiati, sub pretextul violentelor de la Targu Mures, s-a infiintat Serviciul Roman de Informatii – desigur, pe structura mult hulitei foste securitati, desfiintata la Revolutie. Unii ar spune, de altfel, ca micul razboi etnic de la Targu Mures a fost provocat din nevoia de reinfiintare a serviciilor secrete: cum altfel ar fi putut romanii uita in fix trei luni de zile ce a insemnat securitatea, daca nu sub presiunea unei ipotetice pierderi teritoriale?

De altfel, e lege veche: cine are de platit o armata trebuie sa-si caute razboi.

Despre unguri, nici n-are rost sa mai vorbesc. UDMR este un partid neconstitutional prin esenta – desi e inregistrat oficial ca partid politic, Uniunea e o structura esentialmente etnica, de la denumire pana la ultimul membru. Ceea ce nu a impiedicat-o sa detina in mod constant puterea la nivel local si, deseori, central. Insa preocuparea UDMR pentru etnicii maghiari este la fel de consistenta precum cea a partidelor romanesti pentru etnicii romani – adica apare in preajma campaniei electorale si dispare imediat dupa inchiderea urnelor.

Citeste si:  Scrisoare catre enoriasii gratarelor

Eu unul cred ca ar trebui sa le multumim locuitorilor de acolo, pentru ca n-au timp de sovinisme prostesti. Dar si lui Gheorghiu-Dej, pentru ca a prevenit asta, enclavizand, in 1950, Regiunea Autonoma Maghiara. Nu vreau sa ma gandesc ce-ar fi insemnat pentru prietenia dintre popoare varianta ca, in loc de Harghita si Covasna, ungurii sa fie majoritari in Satu-Mare si Bihor – de exemplu.

2.

Dar, revin, astea nu sunt surprize, ci sinteza unei situatii bine sedimentate in peisajul ardelean. Cum spuneam, butoiul cu pulbere e vechi. Mirarea mea e sa vad ca fitilul pare mai scurt ca niciodata.

Manipularea, in primul rand, e la apogeul istoric. Retelele de socializare sunt, pentru arta minciunii, un vis devenit realitate. Pe facebook nimeni nu verifica informatia. Internetul e a doua ignoranta, e locul unde credem ce vrem si nu cercetam nimic. Daca spui trei prostii, cu chenar si ghilimele, toata lumea pune botul. Inca mai sunt destui care dau forwarduri, clickuri, like-uri si share-uri pentru ca niste copii sarmani sa primeasca 1 cent din partea mai stiu eu cui. Inca sunt destui cei care trimit catre zece prieteni mailuri tragi-comice de frica sa nu le intre ghinionul in case. Cu atat mai rara devine sita informationala atunci cand sunt atinse subiecte prin excelenta manipulativ-isterice: religie, nationalism, conspiratii.

Citeste si:  Europa fara mine

Mai repede decat oricand, cred eu, bulgarele poate deveni avalansa. In on-line, demografia e irelevanta. Un numar suficient de mare de isterici adunati laolalta poate da senzatia unui „fenomen de masa”, iar consumatorul de socializare pierde contactul cu realitatea.

3.

Dar cum ar putea sa-si pastreze echilibrul? Cand nu mai are nicio carja, niciun sprijin?

O astfel de carja ar fi fost cunoasterea istoriei. E surprinzator cat de ignorata este, intr-un subiect de extrem nationalism, insasi istoria. Adica nu mai suntem nici macar la nivelul de acum 20, 30 sau 130 de ani – celebrul conflict Roesler – Xenopol – cine a fost mai intai in Ardeal, oul sau gaina? In noul extremism, lipseste cultura generala. Dar, chiar daca ar exista, tot n-ar fi de-ajuns. Cunoasterea istoriei nu e ignorata pentru ca nu stim ce s-a intamplat acum o mie de ani, ci pentru ca n-am inteles nimic din ce s-a intamplat in secolul XX.

Si-apoi, e cel putin ironic sa vezi doua popoare cu diaspora semnificativa cum devin atat de agatate de solul strabun. N-o sa zic nimic de unguri (populatia Ungariei: aprox. 10 milioane, diaspora: 5,5 milioane), dar o sa ma mir un pic de romani, care cer, pe de o parte, sa nu fie asociati ca popor cu crimele, talhariile sau violurile unor conationali, insa ar fi gata sa declare razboi Ungariei din cauza vreunui secui rau de gura.

Citeste si:  Bunele maniere, astazi

O alta carja ar fi fost mass-media echilibrate. Dar asa ceva nu exista, prin definitie. Mass-media, sa nu uitam, au devenit parte oficiala a razboaielor etnice, inca din razboiul sarbo-croat. N-a trecut mult de cand s-a lasat linistea in fosta Iugoslavie, si numai Dumnezeu stie cate masacre au avut loc din cauza unor stiri false (asasinarea celor 40 de copii sarbi, bombardamentul asupra Dubrovnikului etc). N-a trecut mult, dar eroina nationala Sabina n-are de unde sa stie – nu se nascuse pe atunci.

Propaganda a fost inventata ca arma de razboi. La noi, a ramas doar in apanajul razboiului audientelor. Pentru un punct de rating in plus, nicio televiziune din Romania nu s-ar da inapoi de la a porni un razboi civil. Injuraturile nu mai sunt injuraturi, sunt amenintari cu moartea. Prostia bruta nu mai e prostie bruta, e atac la adresa poporului. Galeriile echipelor de fotbal sunt noile armate ale salvarii. Suntem iubitori din fire: nu-i uram decat pe cei ce ne urasc. Gavroche al zilelor noastre creste la portile lui Vadim Tudor ori Gigi Becali.

4.

Un copil e un copil, nu poate gresi mai mult decat i se permite. Oamenii mari din Romania – inclusiv maghiarii – sunt cei care au o problema, cei care ar da prea usor linistea pe galceava. In vria internautica a bentitei tricolore mi s-a parut ca vad niste semne rele, ca fulgerele de la Cornul Caprii.

8 Comentarii
  1. Stiu. Nu este sharuit si comentat ca o farsa. Dar, cum spune si autorul, \”daca spui trei prostii cu ghilimele, toata lumea pune botul\”. Ma indoiesc insa, ca, in cazul asta, aveam de-a face cu o ghidusie.

  2. Mihai, in mare ai dreptate in ambele articole.

    Problema e ca atunci cand minoritatilor li se acorda anumite drepturi au tendinta sa dezvolte o atitudine nu tocmai…potrivita. Pe principiul iti dau un deget si-mi iei toata mana.

    Cum este cazul celor din Harghita si Covasna, care au depasit cu mult limita bunului-simt.

    Si nu ma refer la toata povestea cu Sabina, ci la o experienta personala.

    Am fost sa vizitez zonele respective si mi-am petrecut acolo vreo 2 saptamani. Si am avut…surpriza dupa surpriza, toate neplacute.

    Aparent nimeni nu intelegea limba romana, iar in magazine nu era mare mirarea daca nici nu eram bagata in seama pentru ca vorbeam in romana, nu in maghiara. Cum rabdarea mea are o limita, la un moment dat am injurat o vanzatoare necunoscatoare de limba romana si din nou, surpriza! imediat a inteles.

    Mi se pare normal sa am pretentii. Da, iti dau voie sa inveti in limba materna, iti dau voie sa o ai si ca proba la bacalaureat, iti tiparesc actele administrative si in limba ta acolo unde legea prevede astfel… DAR nu iti bate joc de mine.

    In tara mea, am pretentia sa vorbesc in limba mea (care este totodata si limba oficiala) si mai am pretentia ca minoritatile sa respecte tot ce decurge din simplul fapt ca traiesc in tara mea.

    Asta nu e patriotism, e o cerinta de bun-simt. Atunci cand te duci si te cazezi la hotel, respecti anumite reguli. Nu te apuci sa iti faci nevoile in mijlocul camerei si apoi sa bagi si femeia de servici cu nasul in ele pe motiv ca asa se face la tine acasa si, in definitiv, ai si tu drepturile tale, ca doar ai inchiriat camera.

Lasă un răspuns la sasa Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.