Blue Monday, Blue Jasmine. Pregatiri pentru cea mai deprimanta zi a anului

Asa cum mitingistului american de la 1886 nu i-ar fi trecut prin cap ca 1 Mai o sa fie intr-o buna zi serbata la Zimnicea cu mititei si bere rece, asa cum insurateii optzecisti treceau peste ziua de 14 februarie fluierand ori stand la coada la lapte, nebanuind ca se opun avant la lettre consumerismului zilei indragostitilor, la fel de bine si noua ne-ar putea fi cam greu sa ne inchipuim, intr-un viitor nu foarte indepartat, ca am putea celebra Cea mai deprimanta zi a anului. Dar niciodata sa nu spui niciodata!

Cea mai deprimanta zi a anului, zisa si Blue Monday, exista deja. Musai cade lunea si in ianuarie. Cand anume, e mai greu de spus, deocamdata, fiindca exista aici mai multe scoli de gandire care, la o cautare pe google, se bat cap in cap. Unii zic ca ar fi lunea din ultima saptamana intreaga a lui ianuarie. Altii ca ar fi a treia zi de luni a ianuarie, ceea ce uneori coincide cu punctul anterior, alteori nu. In fine, grabiti sa se deprime, exista si o a treia categorie de analisto, care au decis ca pe anul 2014 cea mai naspa zi s-a consumat deja, pe 6 ale lunii in curs.

Formula de calcul a gradului de depresie implica multi factori.

Citeste si:  Ce inseamna postul crestin? Doua opinii

foto

Sursa: wikipedia.org.

Se ia in consideratie vremea, in general rece si instabila. Se adauga cuantumul datoriilor acumulate in perioada sarbatorilor, unde probabil ca se includ si salariile luate in avans in decembrie. Se scad datoriile pe care le putem achita rapid – adica nu prea mare lucru. Totul se inmulteste cu timpul trecut de la Craciun, ridicat la puterea Q – unde Q e numarul de zile in care ne-am convins deja ca nu vom reusi nici anul acesta sa facem ce ne-am propus in noaptea de revelion. Produsul se imparte la M, nivelul de motivatie, inmultit cu N, nevoia de a trece la actiune. Dar cum si M, si N sunt extrem de mici in aceste zile, e evident ca rezultatul final, gradul de depresie, va fi unul foarte mare.

Acuma, nici voi sa nu luati prea in serios socoteala de mai sus, e evident o aberatie matematica, inventata de cei care au scornit si Blue Monday, PR-istii postului de televiziune britanic Sky Travel. Dar nici sa n-o ignorati din principiu, caci se poate intampla ca fractia pacatosului adevar sa graiasca.

Si adevarat e ca, daca va uitati in jur, cu tristete observati ca nicicand pe parcursul anului nu le vin sefilor nostri idei mai traznite si targeturi mai inaccesibile decat acum, la inceput de an. Tot acum se umple cutia postala de facturi grasune si notificari pentru tot soiul de impozite, taxe si regularizari. Vestile proaste se adauga celor cateva kilograme adunate pe solduri si pe coapse la umbra bradului impodobit. In compensatie, portofelul e mai subtire decat oricand.

Citeste si:  Flu.ro s-a schimbat! Spune-ne ce crezi!

Noroc ca ati avut parte de dragoste.

Sau nu. Era romantica ideea de luna a cadourilor, insa in realitate, ce s-a intamplat? Dupa ce ati cheltuit o mica avere pe cadouri care fie n-au impresionat, fie nu s-au potrivit marimile, fie s-a intamplat sa placa, dar tot entuziasmul a devenit rutina dupa o zi sau doua, a trebuit sa va confruntati cu viciile ascunse ale sarbatorilor. Vizitele la parintii, ai ei, ai lui, mereu motiv de scandal si tensiune, indiferent daca au loc sau n-au loc. Plus alcoolul. Cand te-ai simtit tu prea bine cu prietenele tale, s-a enervat el. Cand s-a simtit el prea bine cu prietenii, te-ai enervat tu. Ca sa nu mai vorbim de ce s-a intamplat la revelion… Bani multi pe o noapte esuata. Nici macar n-ati facut sex dupa.

In consecinta, mi-e greu sa cred ca va puteti ascunde de ziua de luni. Cea mai deprimanta zi a anului, pregatiti-va pentru ea cum puteti mai bine. Sugestia mea e ca, pentru a perfecta depresia si pentru a completa albastreala universala, sa vizionati Blue Jasmine.

Citeste si:  Unde s-au dus bunele maniere?

Cel mai recent film al lui Woody Allen (data fiind varsta regizorului, sunt obligat prin superstitie sa evit expresia „ultimul film”) e unul de toata isprava. Ar fi putut fi o comedie romantica perfecta, daca n-ar fi o ditai drama existentiala. O s-o vedeti pe Cate Blanchett cu cei mai inrositi ochi din istoria cinematografiei, in rolul unei burgheze scapatate, nevoita sa incerce sa-si ia viata de la inceput in compania unor oameni pe care obisnuia sa-i dispretuiasca. E un film despre iluzii si deziluzionare, despre dragoste si despre ura. Un film despre egoism si despre niste clisee psihologice foarte daunatoare.

Dintre toti oamenii pe care-i stiu sa fi vazut filmul, numai mie mi-a placut. Dar vi-l recomand cu tarie, in special daca vreti sa va dispretuiti mai mult. Daca nu, n-aveti decat sa va uitati in continuare la Bianca si Victor, ca sa va plangeti dupa aia pe facebook ca sunteti intoxicate cu stiri despre vedete de silicon.

P.S. Exista si o Cea mai fericita zi a anului, undeva in preajma solstitiului de vara. Dar n-aveti nicio sansa s-o celebrati, daca nu sunteti deprimate macar o data, in prealabil.


19 Comentarii
  1. Mihai,cool articol. Sa stii ca pentru mine ,lunile ianuarie si februarie par cele mai lipsite de \”substanta\” luni din an.Asa le percep eu,nu-mi gasesc nici-o motivatie in acest timp.Suna deprimant,nu-i asa?
    Am de gand sa vad filmul Blue Jasmine si revin cu parerea mea despre el.
    Pipici,pupici.

  2. Ce coincidenta…l-am vazut luni.

    Nu m-am dezlipit de laptop nici pentru pauza de pipi.

    L-am vizionat cu sufletul la gura, sperand ca viata ei va intra pe un fagas normal pana la final.

    Ca va ajunge un mare designer de interioare, ca se va marita cu tipul ala pe care l-a cunoscut la petrecere.

    Dar sfarsitul ne-a gasit pe amandoua bocind.

    Ea in dus, eu pe fotoliu.

    Iar finalul e crud.

    Crud.

    Nu recomand.

    Nu pentru ca nu mi-a placut, ci pentru ca e prea trist.

    Un film trist pentru care Kate merita un Oscar. .

  3. @Norina

    nu o sa fac niciun comentariu despre film, dar trebuie sa recunosc ca am un adevarat, cum sa-i spun eu… imm, soc. da, nu cred ca este un cuvant prea mare.

    chiar ti-a placut Blue Jasmine? tie? nu ascund in intrebarea asta niciun sarcasm, ia-o, daca vrei, ca pe o surpriza pe care mi-ai facut-o, ca pe o curiozitate. dar cum te-ai impacat tu cu ideea asta a filmului, ca femeia este complet neputincioasa fara un barbat? lasa drama la o parte, lasa interpretarea personajelor, dar nu ti s-a parut asa, foarte trist, cum s-a intors sora-sa, de exemplu, la Chili cel sexi, cum i-a fost ei de ajuns dintr-odata doar pentru ca Al era insurat? si minunata, minunata Cate Blanchett ai vazut, ii tinea lectii despre respectul de sine, dar in fond, nici ea nu avea niciun respect de sine fara un barbat langa ea. avusese ea gene mai bune, cine stie, poate chiar nu e o scuza. poate avusese mai mult noroc. dar recunoaste, recunoaste acum, ca avea nevoie de un barbat, ca nu barbatu-sau o determinase sa renunte la facultate, ci o facuse pentru ca ii placuse, ii placea viata exact asa: in-tre-ti-nu-ta, safe, sa fie protejata. de un barbat. punct.

    well, ca sa fac un comentariu si despre film: peste ultimele filme ale lui Woody Allen, mi se parea ca intr-un fel coborase stacheta. si-a revenit. dar este un film pur \”misogin\”, sau ma rog, asa ma asteptam sa-l percepi tu 🙂

    ps: deci tu extragi versete din Biblie ca sa le demonstrezi misoginismul, interpretandu-le, rastalmacindu-le, dar iti place Blue Jasmine si sperai ca la sfarsitul filmului sa se marite cu barbatul care s-o scoata din morcila. stranie feminista esti si tu.

  4. @ draga Matilda,

    Filmul e feminist, nu misogin. 🙂

    Pana a urma nu toate facem facultati din placerea si pasiunea de a afla lucruri noi, de a invata, din dorinta de a evolua intelectual.

    Ci pentru bani.

    O diploma obtinuta pe merit sau prin pile e pasaportul catre un anumit statut in societate.

    Singurul lucru care conteaza pentru multe femei e statutul. Oferit de barbati atunci cand esti tanara si frumoasa, oferit de propria-ti ambitie si tenacitate, prin stive de diplome si datu\’ din coate ca sa urci treptele ierarhice ale unei multinationale, atunci cand natura n-a fost prea generoasa cu fizicul tau…e acelasi lucru. Nu e nicio diferenta intre femeia in tre ti nu ta in lux (de un barbat) si femeia care \’\’sclavageste\’\’ 12 ore pe zi pentru a-si mentine pozitia de CEO….Absolut niciuna.

    Amandoua vaneaza si venereaza statutul in societate.

    Si acest statut este confirmat cand isi petrec vacantele pe insule exotice, cand se imbraca numai de la Versace si D&G, cand locuiesc in vile, cand au prieteni din \’\’lumea buna\’\’ cu care discuta numai despre vreme, unde si-au petrecut ultima vacanta, cine are aventuri extraconjugale sau cine de cine a mai divortat.

    O viata golita de substanta pentru oameni goliti de substanta.

    Caci numai oamenii goi in interior incearca sa-si ascunda golul in materiale fine si scumpe, sa-si plimbe acest gol in bolizi de lux…(.multe femei chiar incearca sa umple acest gol cu copii).

    Chili cel sexy nu e doar sexy. Chili cel sexy cu suvita aia caraghioasa peste frunte e un barbat formidabil. E un om plin de substanta.

    Chilli cel Sexy este opusul lui Jasmine.

    Chilli cel Sexy nu-i va oferi niciodata acel statut in societate surorii ei, dar Chili cel sexy are ceva nepretuit, ceva mult mai important decat un statut: iubire, frumusete interioara, pasiune, compasiune, intelegere, combustie interioara.

    Si asta, draga mea Matilda, nu poate fi cumparat.

    As alege oricand viata cu un \’\’ratat\’\’ ca Chili, decat o viata in lux alaturi de oameni care nu te cunosc cu adevarat si nici nu incearca sa te cunoasca cu adevarat. Care-ti sunt prieteni atat timp cat porti la mana un ceas Rolex si nu-i plictisesti cu problemele tale.

    Oameni goi in interior ca si Jasmine.

    P.S.

    Nu rastalmacesc niciun verset din Biblie. Le interpretez exact asa cum se vor interpretate. 😉

  5. @Norina

    eu n-am zis ca Chili cel sexi nu este formidabil, cum spui tu. am spus doar ca la un moment dat, nu a fost de ajuns pentru Ginger. mai conteaza ce are el de oferit, daca nu este de ajuns?

    acuma, depinde de cum vrei tu vezi lucrurile. a fost un film cu happy ending pentru Ginger, a avut vreo revelatie, a incetat sa mai fie manip***ta de Jasmine, sau doar s-a resemnat? eu as miza pe a doua varianta si am argumentele mele.

    film feminist? 🙂

  6. Film misogin ? 🙂

    Filmul nu transmite mesajul/ideea ca femeile nu se pot descurca fara barbati, ca sunt \’\’complet neputincioase fara un barbat\’\’.

    Ginger nu s-a resemnat. Ginger n-a vrut niciodata mai mult de la ea, de la viata ei. Era foarte multumita si implinita cu Chili pana sa vina Jasmine. Jasmine e responsabila de ruptura dintre G si C. Jasmine cu asteptarile ei nerealiste. Si Ginger care vrea sa se ridice la nivelul acestor asteptari (Ginger imi pare ca o venereaza pe Jasmine).

    Altminteri, Ginger, o femeie lipsita de personalitate, nu e avida dupa o conditie sociala superioara.

    Conditia ei actuala nu-i provoaca nefericire.

    Cred ca in mintea ei nu incoltise ideea ca Chili nu e de ajuns pentru ea pana sa vina Jasmine si sa i-o implanteze acolo. Dpdv al sora-sii Chili e un ratat si da, nu e de ajund pentru G. Nu pentru ca Jasmine ar fi indragit-o sau ar fi admirat-o pe sor-sa, ci doar pentru ca Ginger era inrudita cu ea. Si in snobismu ei pana si tot ce e inrudit cu ea ar trebui sa aiba o conditie sociala superioara.

    Probabil ca filmul e misogin din puctul asta de vedere: scenaristul e crud cu o femeie care, dincolo de superficialitate, snobism si de complicitate la escrocheria sotului ei, e pana la urma o femeie ranita, cu grave probleme psihice.

    Dar cred ca personajul mi-ar fi fost total antipatic si n-as fi empatizat deloc cu el daca n-ar fi fost jocul actoricesc al lui Kate. Kate o face umana, chiar lovable.

    Un film misogin care m-a scos total din sarite e cel al lui Lars von Trier : Antichrist.

  7. Mihai, tu ai vazut Anticristul lui Trier ?

    In caz ca nu, ar trebui, stii, se apropie foarte mult de viziunea ta asupra femeilor, aceste creaturi de esenta demonica care ar trebui controlate neobosit, so they don\’t take on the world with their demonic power.

    Pupici !

  8. @Norina

    sunt multi care cred ca majoritatea filmelor lui Lars von Trier au accente misogine. eu nu le percep, nu le identific. din contra, as zice.

    revenind la Blue Jasmine, mie mi s-a parut unul dintre cele mai misogine filme pe care l-am vazut. si o sa-ti punctez de ce.

    1. Ginger n-a vrut niciodata mai mult de la viata ei, pentru ca nu se credea in stare. esre foarte multumita, cum spui tu, dar asta pentru ca era convinsa ca nu-si permite sa spere la mai mult. una peste alta, ca sa nu fie complet nefericita si constienta de viata ei ratata, avea nevoie de un barbat. ca sa-si creasca copiii, avea nevoie de un barbat. pot sa repet asta de o suta de ori, Ginger nu poate trai fara un barbat.

    ca o paranteza, cand spun mai mult, nu ma refer neaparat la suvita lui Chile, sau la conditia sociala. astea sunt niste clisee, le poti inlocui cu orice altceva. ca sa nu te mai simti superficiala, ca poti nega un om din cauza banilor. gaseste doua motive asa, mai nobile.

    pe de alta parte, ca sa las ipocrizia la o parte, eu nu l-as prefera pe Chile. nici nu m-as putea uita la un Chile. nici la prietenul lui. sau la medicul stomatolog. as prefera sa traiesc o viata mizerabila, singura, decat cu dragostea, intelegerea si ce mai spuneai tu acolo, ale unuia ca Chile. deci, probabil, sunt si eu lipsita de substanta.

    2. Cate joaca impecabil, dar eu nu cred ca mi-ar fi fost un personaj antipatic Jasmine, indiferent de cine l-ar fi jucat. poate nu mi-ar fi placut filmul in aceeasi masura. si nici atat de lipsita de substanta nu mi se pare. disperata, naiva, pierduta, pot insira pana dimineata calificative. picutura aia de superficialitate o recunosc si in mine. ii inteleg lipsa de putere ca sa-si accepte umilinta. ii inteleg si negarea, tot ii inteleg. deci personajul este al dracu de uman, indiferent de cine l-ar fi interpretat. si personajul asta, intamplator feminin, putea fi salvat de un barbat. voila.

  9. N-am zis ca mi-a placut filmul. Nu mi-a placut in mod deosebit, dar m-a prins. Niciunul din filmele lui Woody Allen nu mi-a vorbit. Ca sa-mi placa un film trebuie sa-mi vorbeasca, adica sa-mi raspunda la niste intrebari intime si existentiale de la vremea respectiva si sa provoace in mine o scindare, sa ma marcheze irevocabil.

    Ce-i drept, nici nu m-a plictisit, m-a tinut in suspans pana la sfarsit. Si sfarsitul a fost ca un pumn in stomac.

    Misogin tot nu-mi pare. Asa si eu as putea spune ca are un mesaj feminist: \’\’Fetelor, nu aveti incredere in barbati. Va lasa pentru altele mai tinere si de aceea e bine sa aveti o cariera a voastra, pasiunile voastre, o identitate la care sa nu renuntati de dragul lor\’\’. Voila. Woody e cam feminist.

    Si pana la urma, CE A RATAT GINGER?

    Singurele filme care mi-au placut si pe care le-am tot revazut ( cam de 100 de ori), fiecare dintre acestea reprezentand un raspuns divin la intrebarile mele nerostite, sunt :

    Lolita (cu Jeremy Irons) pe care l-am vazut din lenea de a citi cartea, recomandata de fostul meu iubit, cu 20 de ani mai in varsta decat mine, ca sa\’\’ inteleg niste lucruri\’\’. Acum citesc si cartea si am impresia ca a fost scrisa de un om beat.

    Vanilla Sky

    Black Swan

    Never let me go (cu clonatii)

    The pursuit of happiness (cu Will Smith)

    The pianist

    Fracture (cu Anthony Hopkins)

    The Prestige

    The Illusionist

    The Machinist (cu Bale)

    The Devil wears Prada (dupa cum cred ca deja ai observat, comediile? not my thing, dar aici Meryl Streep joaca fenomenal si pe vremea cand l-am vazut aveam si eu un sef trimis din iad sa-mi tortureze sufletul, dar dupa ce-am vazut filmul mi-am dat demisia).

    Sophie\’s Choice

    The Shawshank Redemption

    Marie Antoinette (regizat de Sofia Coppola)

    All good things (cu kIRSTEN dUNST)

    A mighty Heart (dupa o poveste adevarata, cu Angelina Jolie)

    Requiem for a Dream (pe vremea aia cochetam chiar eu cu extasy si alte prostii)

    si multe altele ale caror titluri nu mi le amintesc, dar da, cam toate sunt drame.

    Am un apetit nesatios si nesanatos pentru drame sau thrillere psihologice. Nush de ce.

    Nu suport comediile romantice !

    Parca-s toate la fel. E misto sa te uiti la una, dar daca ai vazut una, le-ai vazut pe toate. El si ea se plac, se intampla ceva, el si ea se despart, se combina cu altii, isi dau seama ca nu pot trai unul fara celalalt, se impaca si traiesc happily ever after. Dead boring !

  10. Unele (muuuulte) femei sunt asa, ca Ginger si Jasmine. Doar pentru ca Woody a facut un film despre 2 tipologii de femei nu inseamna ca filmul e misogin, din contra. E un film \’\’Nu fiti asa, ca uite ce se poate intampla!\’\’.

    Si da Lars chiar a cam sugerat ca filmele lui sunt misogine.

    Citez :\’\’Probabil ca le fac asa (misogine) pentru ca mama mea a fost o feminista (care nush ce facuse) si eu vreau s-o enervez, desi e moarta\’\’.

    Voila !

    Zau, Matilda, nu vad misogini si atitudini misogine pretutindeni unde ma uit. Nu-s chiar atat de capiata (nu sugerez ca tu ai fi).

  11. @Norina

    Annie Hall. comedie romantica. unul dintre filmele mele preferate.

    ps: eu nu cred ca \”unele (muuuulte) femei sunt asa\”. eu cred ca majoritatea sunt asa. si cred ca si barbatii sunt la fel. divizati intre cei cu asteptari prea mari si cei cu prea mici. si prea putini norocosi sa aiba asteptarile potrivite. iar woody allen a ales sa foloseasca ambele stereotipuri in pielea unor personaje feminine. si i-a iesit bine, i-a iesit foarte bine. tocmai de-asta spun ca filmul are accente misogine. plus ca nu cred ca woody allen are vreun mesaj atat de lame ca \”fetelor, nu aveti incredere in barbati\”. el nu prea are mesaje in filmele lui, de obicei. el prezinta facts of life si-atat. asta este farmecul lui. in perceptia mea, fireste.

  12. nici mie nu mi-a placut Lolita 🙂 nici cartea, dar nici filmul.

    Sophie\’s Choice, breathtaking. pianistul si requiem for a dream sunt si in topul meu.

    ma intrebai ce a pierdut Ginger. dragostea, presupun. dar n-am de unde sa stiu eu. filmele se termina mai intotdeauna in coada de peste, daca stai sa te gandesti. mai putin cele care au un mesaj precis, dar nu este cazul lui woody allen, sau cele in care protagonistul moare. din filmul asta, in cazul lui ginger, eu am inteles asa: poate invata sa-l iubeasca pe Chile, exact ca unele femei norocoase care invatau sa iubeasca in timpul casniciilor aranjate, sau poate intalneste la un moment dat un barbat pe care nu va fi nevoita sa exerseze. eu am inca dubii daca dragostea se invata sau se intampla de la sine. cel mai probabil insa, Ginger n-o sa-si permita niciodata sa stie ce vrea.

  13. Lolita e o capodopera cinematografica.

    Cartea, insa, e prea timida. As fi vrut-o mai explicita, mai carnala, mai vulgara. Si as fi vrut o Lolita mai inocenta, mai victima, mai neputincioasa. Cand colo am senzatia ca el e victima ei.

    . As fi vrut ca Lolita sa fie violata. Am stat o noapte intreaga asteptand acel pasaj. In carte povesteste cum ii serveste un somnifer puternic la cina (care se dovedeste a nu fi asa puternic) ca sa o poata pipai/viola (aici n-am inteles exact ce voia el sa faca) in voie. Si asta asteptam: un viol. Cand colo Lolita nici nu se trezeste bine ca-l si devoreaza. Frustrant.

  14. NU.

    dar cred ca ar trebui sa existe niste criterii care sa stabileasca ce este arta, si ce nu. dar nu ma bag in subiectul asta, pentru ca ma depaseste complet. pentru mine, de exemplu, nu are nicio legatura cu arta un tablou albastru, cu o linie pe mijloc. si, cu toate astea, a fost vandut cu 42 de milioane de euro, daca nu ma insel.

    de fapt, daca stau sa ma gandesc, eu habar n-am ce inseamna arta. o activitate facuta din pasiune, care produce valori estetice, atata stiu. dar cine stabileste valorile astea estetice? publicul larg? pai van gogh saracu\’ nu prea era pe placul contemporanilor. pe de alta parte, uite, cand privesti in gura specialistilor, iti baga pe gat un nume ca barnet newman. nu stiu, este tricky.

  15. 🙂 Mi-am tot pus intrebarea asta…

    Anumite opere de arta (film, piesa muzicala, roman, piesa de teatru, scuptura ) pot promova mesaje daunatoare unui anumit grup social (deja vulnerabil) si se pot face cu usurinta responsabile de perpetuarea unui anumit comportament social, in concordanta cu mesajul transmis.

    Ca versurile celor de la Paparazii. Pot fi ele incadrate la categoria \’\’arta\’\’ ?

    Cat despre acest Newman…arta pentru snobi.

    Sunt sigura ca cea care l-a achizitionat era Jasmine a lui Woody, pe vremea cand era cu Al 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.