Cum sunt femeile la 30 de ani?

M-am apucat sa scriu acest editorial pentru ca aseara m-am uitat la noul serial romanesc de pe Prima, „Efect 30”.

El reprezinta varianta romaneasca a lui „Sex and the City”, dar cu femei aflate pe punctul de a se transforma in „Neveste Disperate”, alergatoare dupa cariera si familie, niciodata multumite de ceea ce au!

Cam asta a fost imaginea pe care mi-au lasat-o cele 4 domnisoare.
Nu sunt critic de film, nu ma leg de originalitatea serialului, ca nu e original, nu ma leg de cum joaca actritele, ca nu joaca prea bine (opinie strict personala), dar pot sa spun ca in pragul varstei de 30 de ani, NU MA INTERESEAZA URMATOARELE: coctailurile in cluburi – prefer un pahar de bere pe o terasa sau o cana de vin fiert cand e viscol afara si eu ma cuibaresc intr-o “carciumioara la sosea”.
Nu ma intereseaza rujurile mai mult decat este necesar, despre familie am deja o opinie clar formata ( e cam tragic daca la 30 de ani nu stii ce vrei de la viata), ma intereseaza ca jobul sa mi-l fac bine, indiferent de nivelul lui si nu citesc romane la moda decat dupa ce am consultat sectiunea de Carti.

Citeste si:  Cum explic la noul job concedierea de la fostul

Una peste alta, femeia de 30 de ani, cosmopolita si cu parul vopsit in culorile trendului, nu prea se regaseste in mine.

Imi arunc ochii peste prietenele mele. Nu prea dau peste niciuna care sa se potriveasca cu personajele din serial. Nu este niciuna care sa traiasca in umbra iubitului, asta in cazul in care are iubit.
Cred ca femeile de 30 de ani care sunt prezente in viata mea sunt muuult mai puternice decat cele din serial, care mi se par foarte… newyork-eze (daca mi-e permisa exprimarea).

Citeste si:  Femeile vor sa continue sa danseze

Parca n-au atatea „nefericiri”, parca au stiut mai bine sa isi puna lucrurile in ordine pana la varsta asta!

Cele care sunt carieriste, pai sunt carieriste!

Cele care infasa bebelusi fac asta cu toata inima si cu toata dorinta si nu tanjesc dupa viata agitata a carieristelor, precum nici carieristele nu tanjesc dupa scutecele lor.

Femeia de 30 de ani din jurul meu e femeia normala, nefortata, fara tragedii inutile acaparatoare de neuroni, fara sa se duca in pantaloni scurti la serviciu, in speranta ca va elimina diferenta de varsta.

Cred ca toate prietenele mele de 30 de ani isi traiesc varsta pur si simplu, in cel mai natural mod cu putinta si vreau sa le felicit pentru asta!

Citeste si:  Barbatii si alcoolul

In ceea ce ma priveste, cred ca singura mea „problema” este in raport cu mama care spune „ce-ai crescut mama, te-ai facut mare” si care parca, in mamosenia ei, nu vede ca eu sunt deja femeie. In rest, stiu ca in curand o sa schimb prefixul, in loc de 2 o sa fie 3…

Daca voi puteti sa faceti un portret al femeii de 30 de ani, va rog nu va sfiiti. Eu spun ca nu ma regasesc in niciunul din cele „clasice” si nici in ultima aparitie televizata a femeii de 30 de ani. Si sa nu imi spuneti ca sunt eu exceptia, ca nu va cred!
Doamnelor, domnisoarelor…. aveti cuvantul!


23 Comentarii
  1. Nu cunosc serialul descris de tine si nici nu ma intereseaza, sincer. Daca ma iau strict dupa ce ai scris, pot sa-ti explic de ce sunt newyork-eze personajele:
    1. Femeile de peste 30 de ani, care nu au deja o familie intra intr-o stare foarte tampita. Isi cauta suratele ce li se aseamana si impreuna formeaza un grup de \\\”femei fatale\\\”… pa\\\’ draq (scuzati exprimarea). Indiferent ca sunt carieriste sau nu, toate devin frustrate, mai mult sau mai putin, de faptul ca uneori intra in legatura cu cele \\\”normale\\\”(sa le zicem) care au deja o familie, care ce fac? Bineinteles vorbesc despre implinire (de aici si frustrarea newyork-ezelor). Asa ca \\\”tinerele\\\” domnisoare se intretin una pe cealalta prin tot ceea ce fac: barfa, shopping, sfaturi, etc.
    Nu sunt rautacios, dupa cum probabil m-ar caracteriza unele persoane dupa acest comentariu. Sunt…optimist pentru ca ma gandesc ca intr-o buna zi acel grup se va destrama si veti reusi sa va retrageti la casele voastre.

    2. \\\”Marketing\\\” – ghilimelele sunt valabile doar in Romania! Ceea ce vedem la televizor prin tarile civilizate incercam sa aplicam pe piata din Romania, fara sa avem un public targetat, receptiv (parerea mea). Am curaj sa pun un pariu! Publicul majoritar al acestui serial are varste cuprinse intre 18-25 de ani. Poate ma insel… si bine-ar fi! Cel mai dureros rezultat al serialului este mentalitatea pe care o formeaza in mintea unor fete si femei care inca nu stiu ce vor!

    😀

  2. Raluca, daca serialul e asa cum zici tu, inseamna ca l-au copiat cu tot cu mentalitate de la americani, ceea ce e cam departe de cea romaneasca. Eu am 35 de ani si simt cam ca tine. Da, spre 30 de ani m-am regasit, mi-am descoperit sexualitatea, mi-am dat libertate la trairi senzuale, dar asta nu inseamna ca am devenit vreo diva sexoasa si snoaba. Traiesc normal, fara excese, fara fite si, multumesc lui Dumnezeu, mi-e bine asa. Nu-s nici carierista, dar nici casnica, imi plac localurile nepretentioase, dar curate, nu beau cocktailuri, ci-s mai degraba copil (sucuri, ice-tea). Ma rog, asta e greseala cand preiei un format strain si nu-l adaptezi societatii romanesti. \”Sex and the city\” a avut ceva succes si la noi, pt ca era o idee noua de serial, se stia ca e vb de societatea americana si o luam ca atare.

  3. Eu mai am 5 luni si fac 30 ani, si ma simt in continuare ca la 20. Viata normala: prieteni, bere la terasa, vineri seara joc carti, din cand in cand cate o seara in club, plimbari in parc, din cand in cand sport- normal ce sa zic. Cat despre munca, stilul normal- sa-mi fac treaba cat mai bine.
    Eu chiar nu-mi doresc o familie ( toti prietenii mei sunt casatoriti- apropo de ce a zis Alex cu \”femeile fatale\”), cel putin acum. Poate mai incolo. Mi-e bine asa cum sunt acum: fac ce vreau, cand vreau.

  4. Eu am facut deja 35 de ani si fac parte din categoria pe care o numesti femei normale casatorite cu copil mare si fara par vopsit si nu ma simt nici pe departe subjugata de acestea. In cariera m-am implinit tot in acesti timp , am impletit toate aceste misiuni cred eu cu succes. Si nu avem de ce sa nu ne bucuram de viata doar pt faptul ca am depasit 30 de ani ..mai iesim si cu prietenele la o bere la un film.Adevarat ca nu putem face ce vrem cind vrem ca mai tinem cont si de necesitatile celorlalti membri ai familiei.
    Cu alte cuvinte sanatosi sa fim ca toate merg de la sine.
    Va pupic.

  5. Eu mai am un an pana la 30……….nu arat ,nici nu ma simt de 30,dar sunt o femeie normala,maritata de ani de zile,cu un copil destul de mare,cu o cariera in ascensiune,cu familie,prietene,si viata de zi cu zi.
    Prefer sa stau la gura sobei cum se spune cand am ceva timp pt mine,sau sa ies cu prietenele,sa merg prin magazine,dar ador si concediile cu familia mea…………..care este ratiunea mea de a trai.Nu inteleg femeile de orice varsta care pleaca dimineata de acasa si vin la 10 noaptea de dragul carierei. Dar ……………..asta sunt eu si nimeni nu trebuie sa fie de acord cu mine………………pupici la toate fetele de 30.

  6. @ Alexandra: de ce ai 23 si te simti de 30? Si de fapr, ce inseamna asta? Vum te simti la 30? Eu, fata de 23 ma simt doar cu o marime mai mult la blugi! 🙂 In rest, sunt la fel de naturala!
    Pupici tuturor femeilor de 30 de ani!:)

  7. Am 29 de ani si da, umblu cu parul vopsit in trend, beau cocktailuri cu fetele, citesc carti la moda, daca ma intereseaza subiectul, umblu prin cluburi, hartuiesc barbati 😉 , consider cumparaturile un sport, ma intereseaza rujurile, fardurile, bijuteriile, hainele, PANTOFII, am o cariera, am un iubit cu care nu m-am maritat nici acum si traiesc fiecare zi cu mare placere. Credeti ca nu se poate sa ai o viata la 30 de ani?

  8. Buna!
    eu mai am putin pana fac 30, si nu ma regasesc in serialul despre care vb ( aici ma refer la \\\”sex and the city\\\”). Sunt o tipa normala careia ii plac iesirile la o terasa, ii plac plimbarile in natura, bea apa sau sucuri, rar altceva – ca un copil – cum spunea cineva pe aici… Sunt singura acum dupa o relatie de 8 ani si mi-e bine… sau macar incerc…
    Acum la aproape 30 de ani mi-am descoperit sexualitatea, acum am invatat sa ma bucur de intimitate fara retineri, ma bucur de fiecare clipa. Diferenta dintre cea de acum si cea \\\”mai tanara\\\” este ca acum am invata sa accept si sa iau viata asa cum e, fara prea multa drama, acum sunt impacata cu mine si ma cunosc mai bine,, acum m-am descoperit pe mine, FEMEIA si imi place ce am descoperit…
    Sunt o femeie normala ca atatea altele…. si multumita, cat se poate de ceea ce este….
    Ca mine sunt sigura ca sunt atea altele…..
    Bafta multa….

  9. subscriu in totalitate articolului; in noeimbrie implinesc 30 ani, sunt in concediu de crestere al copilului; iar in ceea ce priveste serialul…. nu ma incadrez deloc in nici un fel de tipologie; poate ca realitatea romaneasca este altfel; poate ca as vrea sa fiu ca ele, dar dragostea fata de familia mea (fetita si sot) ma fac mult mai fericita si mai implinita si poate mai realizata decat orice femeie ahtiata dupa cariera, cosmetice, cluburi si altele din gama \”efect 30\”; am trecut de faza asta cand am luat hotararea sa-mi intemeiez o familie; nu poti sa traiesti foarte mult asa (\”totul despre sex\”), trebuie sa treci la urmatoarea faza care dupa mine a fost intemeierea unei familii; in plus nu toate ne permitem cosmetice scumpe, cluburi etc; mentionez ca la aproape 30 ani arat ca la 25, am greutatea pe care o aveam inainte de nastere (50 kg) si am grija de mine; incerc sa-mi fac timp si pt mine (sotul ma ajuta enorm, parintii nostrii fiind in alte localitati), ma mai supar, dar reusesc sa ma montez mereu, al urm urmelor nu am 50 ani, fac doar 30: viata abia acum incepe!

  10. @ roxcufox: Ceea ce am vrut sa spun, nu stiu daca mi-a iesit in totalitate, este ca femeia de 30 de ani nu are drame false, nici drame incadrabile usor intr-o categorie. Atat!:) Ca toate ne dam cu ruj, toate bem un pahar, toate facem cumparaturi, toate vrem sa avem o familie fericita si o cariera buna. Dar nu stiu nici o persoana de 30 de ani sa aiba drame false! Parca e ceva implinire la 30 de ani! Asa se vede de la mine, din acest motiv v-am rugat sa imi spuneti cum sunteti voi la 30 de ani! 🙂

  11. Eu inca nu am 30 de ani ,mai am inca de copilarit ,poate nu asa cum o fac fetele gen \”sex and the city \”,dar asta nu inseamna ca nu ma amuza .Sincer ,este doar un mod de a se iesi un pic din tipar ,putin ireal pt atmosfera romaneasca si cam neywork-ez .Poate nu defineste toate femeile ajunse sau in apropierea varstei de 30 de ani ,dar este si acesta un stil de viata care se poate practica .Este ok .Nu putem sa ne maritam toate pana la varsta de 30 sau sa facem copii ,sau sa avem relatii super stabile ,sau sa ne maturizam suficient incat sa stim precis ce vrem de la viata .Unele dintre noi inca mai cauta ,poate ca nu se opresc niciodata in cautarile lor .Ma gandesc ca este totusi o caracteristica tipic feminina .Iar a cataloga pe cineva intr-un mod atat de simplist ca \”femei fatale \”si a le asocia in asa-zise \”grupuri\”,cum spunea cineva intr-un comentariu ,fiind si tu la randul tau femeie ,mi se pare rautacios .Cred ca ar tb sa ne lasam mintea si inima deschisa si sa nu privim lucrurile doar sub un singur aspec ,pt ca asta ne-ar face cu adevarat frustrate .Nu functionam toate la fel .Iar a fi diferit ,nu inseamna a fi gresit !

  12. Am 32 de ani si ma simt minunat in pielea mea.Am o carierea sa cum am vista cand eram o copila si un iubit ce ma adora. Nu stiu la ce serial te referi, dar mi se pare ca nu poate sa caracterizeze un grup intreg de femei pentru ca fiecare suntem unice in felul nostru.Am foste colege de liceu care au renuntat oarecum la cariera pentru a se dedica familiei si sunt fericite, la fel ca si cele care nu s-au intemeiat o familie poate si din cauza carierei. Eu cred ca femeia de 30 de ani, e o femeie matura care stie exact ce vrea si ia deciziile in consecinta,,,,Ma simt fericita si implinita, mult mai fericita decat eram la 20 sau 25 de ani.

  13. Da dragele mele! Si eu, in oragul varstei de 30 de ani, mai am cateva luni, ma simt fericita. Sunt fericita ca sunt libera, sunt fericita ca am ajuns aici, nu ma miaun la orice chestie! Chiar cred ca varsta de 30 este frumoasa, mai frumoasa ca niciodata! Ca nici o alta varsta! De ce? Pentru ca am maturitatea sa nu ma bazai cand ceva nu-mi iese, pentru ca am taria de a face un pas in fata si de a accepta sa fac un pas inapoi, pentru ca iau lucrurile putin asa cum sunt. Mi-au disparut piticii in care credeam ca pott sa schimb orice si mi-au aparut piticii in care schimb ceea ce pot sa schimb. Eu vorbesc despre femeia de 30 de ani, sigura pe ea, matura, frumoasa si destepata asa cum vrea ea, nu cum vor convenientele sociale!
    Asta e femeia de 30 de ani! Asa sunt eu! Si vreau in continuare sa stiu cum sunteti voi, poate schimbam scenariul!:))

  14. \\\”eu ma inscriu in rindul celor care au facut deja 30 de ani, ba chiar 34….si sincer nu-mi simt virsta….uneori ma simt ca la 16, alteori ca de 30….nu as spune ca am o cariera de invidiat de altii, dar chiar sint buna la ce fac…sint profa de engleza (la o particulara) si copiii ma plac, ceea ce conteaza in primul rind, si asta se vede in rezultatele lor….ar mai fi multe de spus, dar vreau sa mentionez ca am si un baietel de 1an si 4 luni si am ales sa stau sa-l cresc eu pina la 2 ani, lucru cu care sotul meu a fost de acord din start…..ceea ce incerc sa spun e ca reusesc, zic eu, sa impac si cariera -da, am ales sa ramin profa si nu sa fac altceva, tocmai pentru ca-mi place enorm- si familia….nu cred ca poti fi fericit cautind sa aplici un model care pentru altcineva functioneaza, ci cautindu-ti propriul drum….nu e usor, dar trebuie sa incerci, sa vrei asta….sigur ca e mai simplu sa preiei unul, gen: aleg cariera/familia/independenta/libertatea de a face ce vrei cind vrei/cluburi si pantofi/etc…..dar nu inseamna ca ti-ai descoperit si pasit pe propriul tau drum, ci doar ca ai ales varianta cea mai simpla….cred ca la 30 ar fi trebuit sa reusim sa ne cunoastem deja si sa ne acceptam, sa vedem unde am ajuns si incotro vrem sa mergem de aici inainte….
    nu judec pe nimeni pentru ce fel de viata si-a ales sa duca dar un singur comentariu pentru cea care spunea:\\\”credeti ca nu se poate sa ai o viata la 30 de ani?\\\”……. pe mine nu ma definesc pantofii pe care ii am, cu ce ruj ma dau, prin ce cluburi umblu….valoarea noastra, a femeilor de 30 , ca de ele vorbim, ar trebui sa stea in ceea ce sintem, in cum iubim si ne lasam iubite, in cum lasam o urma in viata celor din viata noastra….
    nu uitati sa iubiti mult!…..:)

  15. Peste o luna si un pic implinesc si eu aceasta frumoasa varsta. mi-e putin teama de ea dar in acelasi timp ma si fascineaza. mi se pare ca acum sunt intr-adevar mare si daca pana acum am mai bajbait prin viata acum trebuie sa fiu si sa fac ce simt.In primul rand mai mult ca la orice varsta ma simt frumoasa, stapana pe mine si aproape matura. inca ma mai descopar. nu-mi plac cluburile dar nu mi-au placut nici cand aveam 20 de ani. iubesc cartile, natura, zambetul sotului meu si veselia catelului meu. nu sunt o carierista, am o familie si imi doresc un copil. ma bucur de o raza de soare sau de o intalnire cu prietenele.
    sunt recunoscatoare cerului ca am trait o mare dragoste, nebuna si fara ratiune si ca traiesc in prezent o dragoste matura.mai am multe de implinit pe toate planurile dar sunt o luptatoare si o optimista.imi place sa ies cu fetele la un shoping, dar ador si diminetile in bratele iubitului meu.ma simt independenta si fericita cand imi conduc masinuta mea albastra.
    de aceea cred ca o femeie la 30 de ani este in primul rand femeie, in adevaratul sens al cuv, indiferent daca e carierista sau mama de 3 copii.
    iar aceste seriale trebuie luate drept nimic altceva decat sunt – fictiune

  16. cand aveam 20 de ani, ieseam des prin cluburi. Aveam un amic varstnic si versat care mi-a spus odata ca femeile devin frumoasede abea la 30 de ani. Eu acum am 40 de ani, m-am maritat anul acesta pentru a 3 a oara, imi iubesc enorm sotul, am un copil de 11 ani si o noua cariera. Sunt fericita, ma si distrez, ma ocup si de sot si de copil si de mine. Adevarul e ca prietenul meu a avut dreptate, dupa 30 de ani am inceput sa ma simt cu adevarat frumoasa, cu adevarat femeie, mi-am dat seama ce-mi doresc de la viata si am luptat sa obtin. nu e usor, treci prin multe stari si de bucurie, si de tristete si de disperare, dar important e sas mergi mai departe si sa ai speranta. Nu va luati dupa seriale, nu va doriti ce vedeti la altii. Ganditi, tatonati si vedeti ce va face cu adevarat fericite. sa nu va fie frica sa renuntati la ce nu va face fericite si sa o luati de la capat. indiferent ce ar fi, sot, cariera, prieten, prietena, dar aveti grija la ce va doriti. fericire multa si viata implinita va urez.

  17. Cea mai frumoasa perioada din viata unei femei este de la 30 la 40 de ani. Acum e frumoasa, e mai inteleapta, mai \”cu picioarele pe pamant\”. Anii acestia imi tot spune bunica mea , o batranica haioasa de 80 de ani, nu trebuie irositi in niciun fel. Trebuie sa traiesti la maxim . Majoritatea femeilor (mi-e foarte greu sa ma numesc asa FEMEIE, parca as avea 50 de ani!) nu se pot bucura crezand ca odata ajunse la 30 de ani \”imbatranesc\” si nu mai au niciun farmec. Fetelor, cele ajunse la 30 de ani, trebuie sa traim frumos, sa ne simtim frumoase, sa ne simtim bine, sa ne ingrijim (chiar daca suntem sotii si mame sau tocmai de aceea). E o varsta extrem de frumnoasa. N-o lasati sa zboare asa ci speculati fiecare clipa ! Cu bine !

  18. mie mi s-a parut cam rautacios articolul scris parca de o femeie ce de mult si-a pierdut tineretea si frumusetea sau frumusete pe care nu a avut-o niciodata, oricum nu conteaza ideea e ca am 29 de ani, un baiat si o fata, i-am avut la putin timp dupa 20 de ani insa ma simt chiar mai tanara ca atunci, merg in cluburi cu sotul meu, cresc o data cu copiii, asa e si mama mea desi are 50 de ani e foarte moderna, e admirata de toata lumea nu isi arata varsta ca si mine si ne simtim foarte bine in pielea noastra. e aiurea sa-ti traiesti viata in functie de tiparul varstei, pe mine cine nu ma cunoaste imi da 22-23 de ani si cand aud ca am copiii nu le vine sa creada;) cred ca varsta mai vine si din suflet, arati asa cum te simti, va pup fetelor aveti grija de voi si faceti tot posibilul sa fiti fericite:*

  19. Eu am implinit de ceva timp 30 de ani si desi am o viata feiricita si linistita as spune, nu inseamna ca nu am probleme si dileme si ca nu imi pun intrebari despre directia in care ma indrept si ce am de facut. sint impreuna cu sotul meu de zece ani si ne bucuram amindoi unul de altul incercind in acelasi timp sa ne respectam individualitatile separate. Nici unul nu sintem genul casnici si nu ne dorim copii. Dar….societatea, prietenii, familia sint mai mult decit sufocanti. M-am saturat sa aud in stinga si-n dreapta: pai toata lumea face copii, cum sa nu faci? pai atunci de ce traiesti? Adicatelea tata Frosa care l-a facut pe Gica handicapatul se poate lauda ca a avut un scop in viata in timp ce cine stie ce artist care n-a facut copii e un ratat, nu? Eu as da marele dar de a face copii inapoi in secunda doi daca as avea macar o farima din talentul unui Picasso, Einstein sau Mozart. Nu vreau sa schimb scutece, nu vreau sa sa-mi petrec toata viata spetindu-ma muncind ca sa trimit un copil la scoala, sa-l hranesc, sa-l educ, etc. Vreau sa fiu libera. Si-apoi, daca las la o parte toate gindurile egoiste de mai sus si ma gindesc la sufletul ala pe care-l aduc in lumea asta murdara, urita si josnica? Nu e egoism si mai mare din partea mea? Sa condam o fiinta la lupta de zi cu zi, la pericolul ca oricind sa de vreo boala sau cine stie ce alta nenorocire peste el. Sa stiu asa cum stii dupa ce ai trait o vreme ca orice ai sa faci nu poti sa-l protejezi de boli, de saracie si de suferinta . Si sa condamni un copil la viata asta doar pt ca iti da impresia ca a dat o ratiune vietii tale…imi pare rau, dar cred ca asta e cel mai mare egoism posibil. Care bineinteles ca e foarte bine mascat de marile sacrificii pe care le fac mamele pt copiii lor. Sa-i tina-n viata, sa fie acolo, jucaria de care ai grija si pe care o cresti si o arunci in lume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.