Daca ideile au sex, de unde li s-ar putea trage

Fiindca tot ma pregatesc sa plec in vacanta, ceea ce inseamna ca numarul problemelor de rezolvat e invers proportional cu resursa cerebrala disponibila, m-am gandit sa va scriu un text pe o tema misogina. Daca subscrieti la vreuna dintre idei, foarte bine. Daca nu, trageti-ma de maneca, acordati-mi scuza caniculei si trimiteti-ma la odihna si tratament.

Asa cum se intampla adesea, am fost mobilizat in acest sens de un text al Irinei, care afirma ca ideile au sex, in sensul ca forta unei idei ajunge uneori sa imprumute din virilitatea emitatorului dansei.

Sunt de acord cu ea, in principiu, cu precizarea ca, din punctul meu de vedere, titlul contine un adevar mai dur decat textul: ideile au sex.

Insa Irina se multumeste a observa femeile care sunt mai usor de impresionat de rationamentul unui barbat si admite influenta hormonala asupra judecatii, fara sa pomeneasca de situatia inversa. Care, credeti-ma, exista. Multi barbati care mergeau linistiti pe drumul dinspre ipoteza spre concluzie au ajuns in santuri din cauza vreunui decolteu mai ambitios sau a unei perechi de picioare lungi. Ca sa nu mai pomenesc de cei carora vaginul le-a inversat polii magnetici de-a binelea, de au ajuns sarmanii sa confunde prietenii cu dusmanii si paguba cu profitul.

Deci, da, ideile au sex, ba chiar au si varsta, si rasa, si religie. Exista chiar o moda a ideilor. Orice forma de autoritate are capacitatea de a intari o idee. Pe asta se bazeaza publicitatea. De la tonul grav al vocii pana la felul in care sunt alesi actorii, marketingul exploateaza, aproape freudian, vulnerabilitatea mintii in fata celor doi factori de dezechilibru: sexul si puterea. Despre asta am putea sa vorbim pana ne ia somnul, subiectul e disputat de la Kant incoace.

Citeste si:  De ce nu stim sa ne machiem?

Momentan, ma intereseaza altceva din ce spunea Irina: credibilitatea mai mare a barbatilor comparativ cu – sau in dauna – cea a femeilor, dar, atentie: fara legatura cu atractia sexuala sau alte interventii hormonale personale si personalizate. O diferenta de credibilitate genetica, sa zicem asa.

Exista? Evident, da.

E justificata? Probabil ca da.

Credibilitatea nu e totuna cu adevarul, nici la nivel de mesaj, nici la nivel de perceptie colectiva. Adevarul e al indivizilor – stii ca omul X, barbat sau femeie, spune adevarul, pentru ca ai timp sa-l cercetezi, ii acorzi ocazia de a-si dovedi dreptatea, judeci similitudinile cu realitatea dupa aceleasi reguli cu ale lui. Credibilitatea este necesara atunci cand nu esti in masura sa judeci pe de-a-ntregul o afirmatie. Fie nu ai informatiile necesare, fie nu ai timpul necesar pentru a emite un rationament. Si atunci, cauti varianta cu cele mai mari sanse de a fi adevarata, varianta credibila. Si, spre diferenta de adevar, credibilitatea poate fi – sau nu – in patrimoniul grupurilor sociale.

O femeie e mai putin credibila decat un barbat nu pentru ca e mai putin informata sau mai departe de adevar, ci pentru ca femeile in general sunt mai putin credibile decat barbatii. Asta e usor de sesizat. Dar de ce se intampla asta? E misoginism la mijloc, e nedreptate?

Citeste si:  Nu sunt o caprioara

Eu unul cred ca, dincolo de maruntisurile cotidiene, dincolo de razboiul de uzura al sexelor si de experienta personala a fiecaruia dintre noi, exista un substrat ceva mai interesant si o explicatie antropologica a dezechilibrului.

La orice grup social care isi pierde credibilitatea, vinovata este lipsa de obiectivitate care i se prezuma acelui grup. Atunci cand intrebi un politician despre adversarii lui politici, stii dinainte raspunsul, pentru ca stii ca inregimentarea lui intr-un partid sau altul implica subiectivitate. Fanul unei echipe de fotbal nu este credibil cand vorbeste despre echipa sa – ii poti intui atitudinea indiferent de rezultatul unui meci. Un cetatean al unei tari nu este credibil cand vorbeste despre patria sa, din aceleasi motive: fie ca se exprima critic sau, dimpotriva, patriotard, vei simti ca, pe undeva, discursul sau este deformat de experiente subiective. Un bucatar isi va lauda mereu mancarea; dar il vei crede pana nu vei gusta?

Deci, in mod normal, femeile ar trebui sa fie mai putin credibile pentru ca se presupune ca ele sunt mai subiective decat barbatii.

O posibila explicatie pentru asta ar fi ca femeile primesc ancestral premisa de subiectivitate pe subiectele largi si dure, cele legate de viata si de moarte. Ele sunt cele care produc, pana la urma, viata. Au o implicare directa intr-un proces asupra caruia nu mai pot emite judecati obiective.

Citeste si:  Mimam sau nu orgasmul?

Se spune ca, pentru a observa functionarea unui sistem si pentru a-i simti dinamica, trebuie sa te detasezi de el. Nu simti viteza Pamantului in jurul Soarelui atata vreme cat esti pe Pamant, esti integrat in sistemul respectiv. Or, filosofia si religia – in plan principal – apoi politica si arta – in secundar – sunt sisteme ontologice, fie ca le separi, fie ca le intrepatrunzi, ele presupun o viziune de la distanta asupra vietii. Femeile, facatoarele vietii, nu primesc prezumtia acestei distante. Se considera ca ele nu pot sa judece corect importanta a ceea ce ele insele produc.

Si asta se intampla de mii de ani. Indiferent cum se raporteaza o femeie la maternitate – ca experienta pe care a trait-o si a marcat-o, pozitiv sau negativ, sau ca experienta pe care intentioneaza/refuza s-o traiasca – ea are rolul decisiv in luarea unei decizii extreme, perpetuarea vietii. Rolul activ il saboteaza pe cel pasiv, de observator. Gradul mare de implicare individuala reduce dreptul la viziune globala. Consumata de grandoarea rolului personal, femeii i se contesta capacitatea de a decide pentru viata altora. Actorul principal e privit cu ostilitate cand vrea sa devina regizor.


20 Comentarii
  1. Acum nu ma astept sa fiu credibila, dar crede-ma, Mihai, chiar ai nevoie de un concediu! Mai mult decat altii! Stii ca eu te apreciez foarte mult dar daca atat ai putut sa storci din capsorul ala obosit, mai bine nu te mai strofocai! Femeia nu este capabila sa fie obiectiva pentru ca ea este cea care da nastere vietii pe pamant???? WTF!!!!

    Stii ce cred eu? Eu cred ca si tu te amuzi de propria-ti idee si nu prea-i dai crezare…

  2. Feromona ,eu cred ca poate ar trebui sa ne gandim putin la ce a spus Mihai. Sau cel putin eu, m-am gandit un pic. Nu stiu daca are dreptate deplina dar, un sambure de adevar ar putea sa fie.

  3. Indiferent de cat de informate ar fi femeile, indiferent de IQ-ul pe care-l au, majoritatea nu sunt capabile sa faca o analiza asupra oricarui domeniu, din avion, sa zic asa. Se impiedica in detalii fara importanta, pun intrebari idioate, scot referinte din context. Nu sunt toate asa, insa cele care au capacitatea de a fi cat de cat obictive, nu cred ca intampina dificultati in a fi credibile. Si am destule exemple la indemana, din diferite domenii. Deci femeile sunt mai putin credibile, din cauza dozei mari de subiectivism. It\’s a fact. Paralela dintre oamenii politici, fanii unei echipe sau orice alta categorie care, implicata direct intr-un proces sau altul, devine in mod automat, subiectiva, si femeia care si-ar avea izvorul de subiectivism din cauza sarcinii de a da viata, vine sa flateze sexul frumos. Este un delir frumos al lui Mihai, asa ca nu va inflamati ca nu v-a numit cam grele de cap, de la inceput.

  4. Alexandra, tu mai gandeste-te! Take your time, nu te grabeste nimeni!

    Cristi, OK, femeile sunt mai grele de cap, mai subiective, mai asa si pe dincolo! De acord! Dar ce legatura are asta cu rolul lor de a procrea? Adica, OK, generalizam, batem campii, ne dam cu parerea, emitem niste ipoteze, tragem niste concluzii, iscam polemici dar asta a fost aberatia cea mai mare EVER!

  5. este indrazneata ideea. dar capritele cu glezna subtire si picioare lungi, dimpreuna cu vacutele cu sani inghesuiti nu influenteaza la nivel ideatic. cuvantul potrivit, in acest caz, ar fi verbul a hipnotiza, au mai degraba, asadar, efect de sirena. si nu se pune. lasand la o parte hormonii ca ingredient principal, si iesind din aria asta periculoasa, barbatii au mai multa credibilitate. cu asta suntem cu totii de acord. si asta se intampla din cauza unui raport al perceptiei generale, final, favorabil al dozei de obiectivism, da. si de aici incolo, am alunecat in teoria lui Mihai. cu singura precizare, deci, ca nu sunt de acord cu analogia cu barbatii care intra in hora ielelor.

  6. Feromona ,cred din toata inima ca esti fasonata cu mine.Si nu stiu daca esti in pozitia. Pari o fata draguta si desteapta totusi tocmai pentru ca esti constienta de asta ,nu te lasi sa iti mai pui intrebari. Si degeaba ai talent daca nu evoluezi in gandire. Este cel mai bine pentru noi cand ne indoim de convingerea noastra si de noi. Ca in felul asta ,in jos nu coborim.

  7. \’\’Actorul principal e privit cu ostilitate cand vrea sa devina regizor\’\’.

    Poate asa se explica si faptul ca, printre cei 22 de regizori de filme din competitia de anul acesta de la Cannes, nu se afla nici macar o singura posesoare de decolteu si picioare lungi. :))))

    Urmand rationamentul tau suntem la adapost sa lansam ipoteza ca nici barbatii nu au o viziune obiectiva si detasata asupra femeilor (decat daca sunt gay). Ca si ei emit ipoteze si trag concluzii prin spectrul subiectivismului propriei sexualitati (nevoilor sexuale). :)))))
    Prin urmare orice prezumtie/supozitie/teorie/concluzie/ a barbatilor despre femei e subiectiva si tocmai acest subiectivism insurmontabil ‘’saboteaza’’ credibilitatea unui barbat instituit in postura de a da indicatii si dispozitii regizorale, de a emite judecati de valoare, cu atat mai mult \’\’capacitatea de a decide pt. viata altora\’\’ Atat timp cat nu esti simplu spectator, cocotat p-un colt de Luna, al acestei Mise en scene pamantene, ci purcezi pe scena vietii ca regizor, actor, scenograf, compozitor sau doar simplu figurant, te raportezi doar la realitatea subiectiva, punctul de referinta (realitatea obiectiva) ramane intotdeauna inaccesibil, autonom de gandirea si perceptia ta.
    Ok. Sa admitem ca barbatii sunt mai buni evaluatori ai realitatii, ca se ‘’detaseaza’’ mai usor de factorul emotional, ca pot aprecia la rece anumite situatii. Ca pot privi imaginea de ansamblu, in timp ce femeile compenseaza lipsa obiectivitatii prin intuitie – datorita careia scapa de multe ori din situatii problematice in care gandirea la rece devine inutila.

    Joseph Messinger – psihanalist modern – spunea ca “intuitia este cea mai rafinata si mai elevata forma de inteligenta”

    Putem oare sa contrazicem sau sa punem la indoiala credibilitatea unui barbat, si psihanalist pe deasupra??
    Concluzia? N-o emit eu ca ma injura unii p-aici.
    Sa fie binecunoscuta si temuta agresivitate a barbatilor si pornirea atavica de a domina, dovada irefutabila ca perceptia lor asupra realitatii este mai exacta, mai putin perturbata de emotii si instincte, nedistorsionata de \’\’grandoarea rolului personal\’\’, mai aproape de adevar, cea corecta?? Poate.
    Viziunea de la distanta, perspectiva de ansamblu, cum spui tu – ‘’globala’’, revendicata de sexul tare are hibele ei: ratezi tocmai acele detalii si nuante care fac diferenta. Vezi padurea, dar nu si copacii din alcatuire: ciresi, stejari, plopi si salcii plangatoare si multe alte soiuri, fiecare cu necesitatile si particularitatile sale…
    \’\’Se considera ca ele nu pot sa judece corect importanta a ceea ce ele insele produc.’’ Considerent care imbraca usor paltonul vetust al prejudecatii. Al erorii de judecata.
    Ce este corect, Mihai? Care este realitatea obiectiva? Daca-mi spui care este punctul de referinta la care ne raportam, iti pot spune si eu care dintre cele doua tabere este mai aproape de adevar. Cine decide ce e corect, important si real in mod obiectiv? Exista realitatea obiectiva??? Daca da, noi, prin simturile noastre, avem acces la ea? Sau suntem cu totii sclavii realitatilor subiective.
    S-a creat o confuzie perpetuata cu valoare de adevar: barbatii trec, ca si femeile, prin aceeasi paleta de trairi si sentimente, in aceeasi proportie si frecventa, dar, spre deosebire de femei, aleg sa si le suprime. Asta nu-i face obiectivi. Ci doar pasivo-agresivi.
    \’\’Rolul activ il saboteaza pe cel pasiv, de observator’’. .
    Pot adjudeca barbatii rolul de observator obiectiv?
    No chance, baby. But keep trying.

  8. @cristi69 : e clar ca in mintea ta predomina ideea cum ca barbatii sunt net superiori femeilor , dar nota asta de misoginism care ti induce faptul ca \”femeile sunt grele de cap\”in opinia mea nu reprezinta decat un scut care te \”protejeaza\” pe tine ca barbat de ceea ce reprezinta de fapt sexul opus! Dar, cum fiecare are dreptul la o opinie o acceptam si pe a ta .. chiar daca denota slabiciune si preconceptie !

  9. Anja, ai spus putine cu prea multe cuvinte dar subscriu la argumentul tau! Si de unde pana unde femeile sunt mai sensibile decat barbatii??? Femeile sunt doar mai ipocrite si au o capacitate mai mare de disimulare. Barbatii sunt mult mai vulnerabili si, da, de cele mai multe ori isi suprima trairile. Pentru noi e mai mult teatru decat drama 😀

  10. ar putea sa fie adevarat ce spui, mihai, dar imi pare rau daca masculii isi schimba traiectoria ideilor pentru ca vad un decolteu, niste picioare si un vagin. e putin trist ca sunt totusi asa simpli cei care pana la urma sunt obiectivi pentru ca nu dau nastere urmasilor, cei credibili deci. nu stiu daca sa ma bazez pe ideea unui barbat care se \”pierde\” in fata unor sani…

  11. @ Feromona

    Da, stiu. I\’m a woman of many words and few ideas. Incerc si eu :))
    Problema se prezinta cam asa: barbatii sunt subiectivi cand isi dau cu parerea despre femei. Si asta le cam compromite (sau ar trebui) credibilitatatea in fata noastra. Si daca descalificam parerea lor despre noi ca fiind una inexacta si partinitoare, eliminam si tot felul de ipoteze ca cea de fata…
    Tipu\’ a incercat o explicatie interesanta pt faptul ca femeile sunt mai putin credibile.
    Dar e mai simplu: in primul rand barbatii n-au incredere in femei. Corect? Femeile, la randul lor, n-au incredere in ele insele (stima de sine a femeii subminata de mentalitatea misogina). Corect? Femeile au mai multa incredere in barbati decat in ele insele. Si asta e corect si o arata multe sondaje. De aici rezulta o credibilitate mai mare a barbatilor in societate.
    Nu mai luati in seama tot ce spun barbatii despre voi. Puneti-le parerile misogine exact acolo unde le este locul: la fund, si cel putin fata de voi, ca jumatate din populatia globului, barbatii isi pierd credibilitatea. :)))
    Si apoi treb sa gasim metode prin care sa le subminam stima de sine in asa fel incat sa capete mai multa incredere in judecata noastra decat in a lor. Haideti maa fetelor, ca se poate !!!
    :)))

  12. @Anja:

    N-as zice.

    Desi incep sa am dubii. Uite, de exemplu, acum, sunt tentat sa te numesc gasculita. Sau papagalita? 😀

  13. @Anja
    Intrebarea corecta ar fi: bleaahh, esti un basarabean nespalat si misogin? (din cate stiu, \”bleah\” se foloseste in Moldova rusificata).
    @Cristi:
    My advice: abtine-te de la comentarii si stai in banca ta. Nu-ti place, te invitam prieteneste sa te intorci la Chisinau, unde chiar te-ai simti in elementul tau. Dar cat timp esti la noi in tara si mananci din painea noastra, ciocul mic si joc de glezne!

  14. @Catalina:

    Pe mine comentariile care frizeaza imbecilitatea, nu ma provoaca de niciun fel 😀

    Din aceasta cauza si acestea fiind spuse, permite-mi sa ma abtin sa-ti raspund.

  15. @ Cristi
    I have moments. Moments when I\’m a stupid goose ;), moments when I\’m a colourful parrot, moments when I\’m a selfrighteous bitch. And moments when I\’m just a scared chicken. In all cases I\’m a great pet ! Which do u prefer?
    @ Catalino, ce-i cu tonul depreciativ la adresa basarabenilor? Adevarul e ca barbatii romani sunt asa bine crescuti si igienizati (la ultraviolete naturale), cu optica evoluata si deloc misogina…

  16. am o nelamurire… vorbesti de femeia facatoare de viata…dar femeia nu poate produce viata singura, si de fapt nu produce ea nimic, viata se formeaza inauntru ei cu ajutorul barbatului. ea singura nu poate face nimik.
    si nu sunt de accord ca ea are rolul decisiv in perpetuarea vietii. e nevoie de amandoi, fiecare cu rolul lui, dar doar impreuna pot perpetua viata…
    cat despre restul articolului, in unele parti ai dreptate, in altele nu prea. ca idee generala, prea generalizat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.