De Dragobete, iubeste romaneste!

Daca Valentine’s Day a trecut si majoritatea indragostitilor s-au bucurat de el, uite ca se apropie din urma cu pasi repezi si Dragobetele. Sfantul Valentin este o sarbatoare importata ce le apartine ca origine americanilor in timp ce Dragobetele este o sarbatoare get-beget romaneasca.

Unii oameni poate ca nu au sarbatorit la data de 14 februarie Valentine’s Day din diverse motive, insa se pregatesc pentru sarbatoarea ce va avea loc pe 24 ale aceleiasi luni. Pana mai de curand, foarte putini stiau care este semnificatia Dragobetelui si, chiar daca o sa radeti, veti afla ca unii nici macar nu aveau habar de existenta lui.

Oamenii din vechime sarbatoreau sau „tineau” pe data de 24 februarie Ziua Dragobetelui care, in popor mai era numita si „Ziua Indragostitilor”, „Cap de primavara”, „Logodnicul pasarilor” sau „Nas cosmic”. Nu se stie exact cine a fixat sarbatoarea la acea data, insa se crede ca ea vesteste venirea primaverii. Altii ar spune ca, in trecut, februarie era considerata prima luna a primaverii si cu ea se deschidea anul agricol. Aceasta reprezenta momentul in care toata natura amortita se trezea la viata, pasarile incepeau sa isi caute si sa isi pregateasca cuibul, isi gaseau chiar si parteneri, iar oamenii trebuiau sa intre si ei in rezonanta cu ele. Ziua de 24 februarie mai era numita si „Ziua iesirii ursului din barlog”, lucru asociat tot cu incalzirea vremii.

In practicile moderne, Dragobetele este corespondentul lui Cupidon sau Eros. In culturile stravechi insa, el era fiul Dochiei, un barbat foarte aratos, dar si foarte „iubaret”. In opozitie cu Sfantul Valentin, care era destul de bland, temperamentul Dragobetelui era mai degraba navalnic. Cu timpul, oamenii au simtit nevoia de a imprumuta si ei ceva din comportamentul pasarilor, asadar s-au gandit ca dinamicul Dragobete sa fie si protectorul lor. Astfel ca acestia puneau foarte mare pret pe pasari, pentru care aveau si un respect aparte si pe care le considerau mesagerii zeilor. In limba greaca, cuvantul „pasare” inseamna chiar „mesager al cerulu””. De aici si credinta oamenilor de a urma pasarile si a urmari fenomenele naturale in functie de acestea. In acea vreme, de ziua Dragobetelui, se faceau petreceri, caci era musai sa te veselesti si nu de putine ori de aici puteau rezulta logodne care, mai tarziu, se concretizau in casatorii.

Citeste si:  Domnilor, vrem sa fim cochete!

Pe la sate, exista o vorba destul de celebra si astfel toata ziua lumea exclama: „Dragobetele saruta fetele!”. Conform acestei zicale, daca in ziua respectiva primeai un sarut din partea unui baiat, insemna ca vei fi iubita lui tot anul. Dar sarutul nu trebuia sa fie dat oricum, el trebuia „furat” sau castigat.

Se spune ca, daca participai la petrecerea data in cinstea Dragobetelui, aveai sa fii ferit tot anul de boli si de cele rele. Uneori fetele si baietii ieseau din casele lor si porneau prin lunci sau prin paduri in cautarea semnelor vestitoare de primavara: ghiocei, viorele, branduse, brebenei. Aceste flori se foloseau si pentru descantecele din dragoste. Daca vremea nu era tocmai prielnica, fetele si baietii se strangeau in casa unuia dintre ei unde jucau tot felul de jocuri cu tenta amoroasa si spuneau povesti. Multi dintre ei faceau o logodna fictiva in timp ce altii deveneau frati de sange. Daca sitautia evolua intr-un mod imbucurator, atunci logodnele se transformau din joaca in realitate.

Citeste si:  Sex anal: cateva statistici (foarte) interesante

Una dintre traditiile vremii era ca fetele impreuna cu baietii sa se stranga noaptea in padure in jurul focului si sa stea de vorba in timp ce tinerele domnite strangeau viorele si tamaioasa pe care le puneau la icoane si le si foloseau asa cum am precizat mai sus pentru descantece in amor. Pe langa flori, acestea mai strangeau si zapada netopita pe care o lasau sa se transforme in apa si o pastrau la loc sigur pentru tot restul anului. Era important ca aceasta sa fie „culeasa” de pe florile de fragi. Despre apa provenita din zapada, se spune ca avea puteri miraculoase, ca este nascuta din „surasul zanelor” si ca le va face pe tinere mult mai frumoase si mai iubitoare. Atunci, cand nu mai exista zapada, fetele mari adunau apa de ploaie sau de izvor pe care o foloseau pentru spalatul parului.

Desi acestea plecau uneori dis-de-dimineata la cules de flori, pana la ora pranzului, ele trebuiau sa coboare degraba in sat. Aceasta modalitate era numita in sudul tarii „zburatorit”. Zburatoritul era practic momentul in care tinerii din sat incepeau sa fugareasca fetele. Bineinteles ca fiecare urmarea o anumita fecioara care ii placea. Daca si aceasta impartasea sentimentele lui, atunci se lasa sarutata indelung in vazul tuturor. Cam asa incepea logodna lor ludica.

Citeste si:  Filme... de groaza!

In functie de zona tarii, la pranz sau seara, are loc petrecerea propriu-zisa in care toata lumea trebuie sa cante si sa danseze. Unii dintre ei fixau adevarate logodne pe care le sarbatoreau si astfel toata lumea avea sa stie ca in sat, peste vara, va fi o nunta. Daca totusi nu te intalneai cu nici un reprezentant al sexului opus in acea zi, era semn de rau augur. Asta insemna ca vei ramane singur tot anul!

Fetele trebuiau sa atinga un barbat din satul vecin, astfel ele aveau sa fie mai dragastoase. Nu aveai voie ca in ziua cu pricina sa muncesti si nici sa sacrifici vreun animal. Casa trebuia pastrata curata, iar toate dobitoacele gospodariei trebuiau hranite cu mancare buna si din belsug. Inclusiv pasarile cerului. Baietii participau si la petrecerile din satele vecine si se credea ca veselindu-se cat mai mult vor fi cu atat mai sanatosi si mai „infloritori” in anul ce va urma.

Contrar Sfantului Valentin, care la origini este o sarbatoare trista, Dragobetele reprezinta simbolul bunei dispozitii, al fericirii ai al bucuriei. Este o sarbatoare vesela ce se considera ca apara si pazeste toti tinerii indragostiti.


Un comentariu
  1. hehe ..la me la liceu C.N.\\\”C.BREDICEANU\\\” lugoj am facut bal de dragobete si a iesit foarte fain :)…cu dansuri populare si vorbire in grai banatean:)..s-au ales cele mai frumoase costume,cel mai bun interpret si dragobete si lazarita 🙂 ..e al 2-lea an in care am participat si a 7-a editie a profesoarei de istorie -coordonator:)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.