De ce mint copiii?

Recunoaste ca mai spui din cand cate o minciunica. Nu vrei sa iesi in oras cu o colega? Ii spui ca ai foarte multa treaba acasa. Nu vrei sa primesti o ruda in vizita? Ii spui ca iesi cu colega in oras. De cele mai multe ori mintim pentru a pastra aparentele sau pentru ca nu vrem sa suparam pe cineva.

Dar copiii? Ei nu au aparente de pastrat si nu pot rani pe nimeni spunand adevarul. Atunci de ce mint? Sunt mai multe explicatii.

Intre doi si patru ani, copiii nu prea fac diferenta intre imaginar si real. Ei vor povesti despre lumea fantastica din mintea lor ca si cum ar fi ceva real. De aceea, daca cel mic iti spune ca a vazut un dinozaur in parc, asta nu inseamna ca vrea sa te pacaleasca, inseamna pur si simplu ca intelectul lui se dezvolta. Nu e cazul sa-l pedepsesti pentru asa ceva, pe masura ce creste va invata sa faca diferenta intre vis si realitate.

Alteori, minciunile copiilor provin din dorinte neimplinite. Vine de la gradinita cu o jucarie noua si iti spune ca i-a dat-o doamna, cand de fapt a luat-o fara a cere permisiunea. Asta nu inseamna ca a devenit un mic hot; explicatia data este rodul imaginatiei lui: si-a dorit atat de tare jucaria respectiva incat si-a imaginat ca a primit-o cadou, apoi a incurcat visul cu realitatea.

Citeste si:  Lant uman in jurul Parlamentului

Ce e de facut? Nu are rost si chiar e periculos sa-l pedepsesti pentru asa ceva, pentru ca el nici macar nu simte ca a facut ceva rau. Pe undeva, chiar crede ca doamna i-a dat jucaria. Nu e cazul nici sa-i tii o predica lunga despre minciuna si furt, din acelasi motiv: nu considera ca ceea ce a facut este furt. Pur si simplu explica-i ca simplul fapt de a-ti dori ceva nu face ca acel lucru sa devina realitate.

Copiii mai mari, intre cinci si sapte ani, mint din cu totul alte motive. Pana la aceasta varsta si-au dat seama ca minciuna ii poate scapa de multe probleme si pedepse. Acum mint in mod voluntar si gandesc bine minciuna in functie de cunostintele pe care le-au acumulat despre lumea din jurul lor. De exemplu, un copil scolar stie ca „Mi-a mancat cainele tema” nu e o minciuna care sa functioneze si, in loc, va folosi „Nu mi-am facut tema pentru ca am fost bolnav”. Daca functioneaza va incerca din nou si se va folosi mai des de minciuni.

Citeste si:  Cine-i seful?

Nu il certa si nu il pedepsi, pentru ca asta il va face sa minta din nou pe viitor. Secretul e sa-l faci sa inteleaga ca minciuna nu e o solutie pentru toate problemele care se ivesc. Fii, la randul tau, sincera cu cel mic. Degeaba ii faci morala, daca peste doua minute te prinde el pe tine cu minciuna. De asemenea, nu minti in preajma copilului. Spui musafirilor „Ce bine-mi pare sa va vad” cand putin mai inainte el te-a auzit zicand „Iar vin astia!”. Copiii sunt mult mai atenti la detalii decat credem noi si au un simt al observatiei foarte fin. In plus, ei tind sa copieze comportamentul parintilor si nu inteleg ca unele minciuni sunt „bune”, iar altele sunt „rele”. Explica-i copilului ca unele minciuni te ajuta sa menajezi pe cineva. De exemplu, daca este invitat la ziua unui coleg de care nu-i place, invata-l sa foloseasca o scuza, „Sunt ocupat” sau „Plec la bunici”, care poate fi mult mai de ajutor decat adevarul, „Nu-mi place de tine”. Invata-l sa priveasca situatia si din perspectiva altcuiva.

Citeste si:  Te crezi Femeia Fantastica?

Cam de pe la opt ani, copiii simt nevoia de a avea propria lor personalitate, diferita de cea a parintilor si de a avea un mai mare control asupra propriei vieti. Mai simplu spus, copilul are micile lui secrete pe care nu vrea sa le spuna parintilor. Daca incerci sa patrunzi in intimitatea lui, va incepe sa minta. Si pana la aceasta varsta, in mod sigur, a invatat sa minta mai bine. Isi poate controla expresia fetei sau gesturile asa incat sa nu-ti dai seama ca minte.

In alte cazuri, copilul poate minti chiar din cauza parintilor. Daca nu poate face fata asteptarilor tale, micutul va spune o minciuna de frica pedepsei sau chiar pentru a nu te dezamagi. Ai grija sa creezi o relatie buna cu copilul tau asa incat el sa aiba incredere in tine si sa-ti poata spune adevarul chiar si atunci cand stie ca te va supara. Ofera-i putina intimidate ca sa-i arati ca ai incredere in el si in deciziile pe care le ia.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.