fbpx

De ce visez la un Rege (II)

Daca, maine dimineata, Anglia ar deveni republica, in Anglia nu s-ar schimba mare lucru. Daca, in replica, poimaine la apus, Franta ar redeveni monarhie, nici in Franta nu s-ar da ceva cu susul in jos. Daca in Italia s-ar reintroduce triumviratul, credeti ca s-ar schimba firea italianului? Stiti cat de putin conteaza asta, la ei?

La noi, in schimb, monarhia ar putea insemna ceva. Pentru ca suntem, orice s-ar spune, o tara ciudata.

N-as zice că m-au surprins comentariile voastre, nici cele pro, nici cele contra, sunt discutii pe care le cunosc, mi le-aduc aminte de pe la cursurile de drept constiţional, le-am mai purtat şi prin carciumi unde se pun tarile la cale. Insa trebuie sa va multumesc, pentru ca ele m-au inspirat in a intelege cum trebuie sa incep aceasta a doua jumatate de articol.

***

Vreau sa arbitrez totusi o mica disputa: cineva sustinea ca monarhiile nu sunt democratice, altcineva se opunea. Culmea e ca ambele cititoare aveau dreptate, in felul lor.

Da, asa e, monarhiile nu sunt, tehnic vorbind, nedemocratice, pentru ca nu-ti alegi regele. Nu e insa nicio rusine, pentru ca regele nu e conducatorul statului. Rolul lui este de a reprezenta, de a ghida, de a modera, nu de a conduce. Ori, reprezentantii unui stat nu sunt neaparat aceiasi cu sefii sai. Daca pe romani, in Franta, ii reprezinta Cioran, asta nu inseamna ca ei l-au ales. Sau, in Italia, cand ii face de ras Mailat, nu inseamna ca e rezultatul unui vot. Ca sa zic asa, ganditi-va la o familie normala: chiar daca barbatul e considerat stalpul casei, tot femeia va fi cea care va face impresia covarsitoare, atunci cand vor merge brat la brat la teatru.

Citeste si:  Atentie! Unele bloguri se tin in sertar!

S-a incetatenit aceasta idee, cum ca intr-o democratie majoritatea ar decide – subintelegandu-se ca ar decide orice. Asta-i o prostie, va dati seama. Cel mai la indemana exemplu este puterea judecatoreasca, una dintre cele trei puteri in stat, pe langa cea legislativa si cea executiva, care ramane una strict elitista si asupra careia majoritatea nu are niciun cuvant de spus.

Si, ca sa inchei ideea, democratiile nu exista in forma lor ideala, ci numai in ipostaze perfectibile. Inca din vremea grecilor antici, s-a constatat ca dorinta majoritatii nu e neaparat cea mai buna. De exemplu, Irinei, care este liber-cugetatoare, nu i-ar placea ca intr-o buna zi s-o duc eu, apartenent la majoritatea crestin ortodoxa, cu forta la biserica, desi asta ar insemna democratia. Cum nici mie nu mi-ar placea sa imi faca playlistul majoritatea ascultatoare de muzica populara, desi ar putea fi democratic. Studiati, daca aveti curiozitatea necesara, democratia numarul unu a lumii, cea americana: o sa vedeti ca in mai multe randuri (inclusiv la realegerea lui George W. Bush), noul presedinte a fost votat de mai putini americani decat adversarul sau direct.

Citeste si:  Memorialul femeilor omorate de violentele din familie

***

Mai era si o discutie legata de proprietatile regale. Sa va spun ceva: cu exceptia unor manastiri medievale, tot ce are frumos Romania din punct de vedere turistic se datoreaza monarhiei. De la Sinaia la Mamaia, trecand prin centrul istoric al Bucurestiului. Ce a premers si ce a urmat monarhiei este construit dupa traditionalul principiu „lasa, ca merge si asa”. Pelesul este o infima parte din ce a construit dinastia de Hohenzollern in Romania si este o proprietate legitima a Regelui. Pe de alta parte, daca vi se pare ca e mai restrictionat accesul la Peles decat la Palatul Cotroceni sau decat la Casa Poporului, sa-mi spuneti si mie de ce.

***

Dar nu despre asta e vorba si nu-mi face catusi de putin placere ca lucrurile ajung, invariabil, in zona asta marginala si irelevanta, legata de politica si de bani. Pe mine ma interesa aspectul moral al monarhiei. Eu imi doresc un Rege pentru ca ar putea aduce in peisaj acel marunt detaliu care acestei natiuni ii lipseste in mod tragic: un model. Nu un standard de lux, cum se grabesc unii sa gandeasca, pentru ca asa au fost obisnuiti sa priveasca viata, prin ferestre de palate si limuzine. Ci un standard de comportament si atitudine. Un rege de la care sa ai ce invata, de fiecare data cand il auzi vorbind. Un rege pe care presiunea si traditia dinastica sa-l oblige sa nu minta, sa nu se contrazica de patru ori pe an, sa nu linga azi unde a scuipat ieri. Un rege al carui sange albastru sa indrepte onduleurile istorice ale unei tari care nu si-a gasit niciodata locul in lume. Un rege in care sa ai incredere deplina, sa stii ca nu te va lasa de izbeliste in fata vremurilor si ca, in acelasi timp, nu-si poate aroga mai multe puteri decat are.

Citeste si:  E scris in stele...

***

Daca as intra in detalii, ar insemna sa mai scriu cel putin o luna si nu cred ca imi permit. Am lasat insa la final elementul surpriza: cand visez la un Rege, sa stiti ca nu ma gandesc neaparat la Mihai sau la succesorii sai, mai ales ca exista destule dispute asupra lor. In visul meu, rege ar fi Charles de Wales sau unul dintre fiii sai – cel mai probabil Henry. Si, daca veti studia problema, cunoscute fiind pasiunea printului pentru Romania si pentru ortodoxism, veti vedea ca n-ar fi deloc atat de imposibil precum pare.

Pentru prima parte a articolului, click aici.

3 Comentarii
  1. In esenta, opinia mea din comentariu a fost la fel de moderata ca si a autorului articolului, echilibrand balanta in argumente pro si contra monarhiei.Sigur, diversitatea si divergenta de opinii naste idei sanatoase, iar semnatarii comentariilor, indiferent, daca s-au situat pe pozitii diferite fata de obiectul articolului, au anticipat aceasta a doua parte a sa.Cat priveste necesitatea si oportunitatea unui regim monarhic in tara noastra, mergand pe principiul \”istoria se repeta\”, raspunsul nu-l vom afla de mine , de la tine sau de la altul, ci va putea fi rezultanta vointei poporului.La fel de evident este si beneficiul cunoscut de poparele-traditional monarhice, insa acest aspect difera de la un popor la altul, tocmai datorita particularitatilor lui, a parcursului sau in istorie si a afinitatii fata de un astfel de regim.In concluzie, articolul a atins cam tot ce trebuia prezentat in mod retrospectiv legat de monarhie in general, cu trimitere si la monarhia din tara noastra de-a lungul timpului.

Lasă un răspuns la Andrada Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.