Dependenta de cumparaturi, o noua boala?

Radem, glumim, insa realitatea este ca din ce in ce mai multi oameni, in special femei ajung sa faca din banalele cumparaturi un adevarat sport sau, mai bine spus, o adevarata pasiune. Si nu o pasiune oarecare, ci una care le mistuie atat sufletul si psihicul, cat si buzunarele. Si aici e buba! O foarte mare parte a doamnelor si domnisoarelor ajunge sa cheltuiasca si ultimul banut din bunzar pentru o bluza pe care au zarit-o ele atarnata intr-un magazin pe un umeras sau pe vreun manechin. Aceste persoane „bolnave” de mania cumparaturilor achizitioneaza haine si nu numai, de oricunde, oricand, oricum, numai de dragul de a cumpara. Efectiv nu pot intra intr-un magazin, iar pe urma sa plece cu mana goala.

Dar carui fapt se datoreaza aceasta manie a cumparaturilor exagerate? Ehee, tineti-va bine, pentru ca raspunsul nu este nici dorinta de a fi cat mai cocheta sau cat mai aranjata, ori acela de a fi admirata sau cat mai in pas cu moda. Nici macar faptul ca hainele cumparate le-au placut in mod deosebit. Si atunci care este explicatia? Explicatia este ca toate aceste femei simt o nevoie si o dorinta disperata de a-si cumpara tot timpul ceva, chiar si cu riscul de a pastra haina respectiva in sifonier pentru toata viata.

Nu putine au fost cele care au recunoscut ca, intr-adevar, o mare parte a lucrurilor pe care le-au cumparat nu le-au folosit niciodata. Soarta lor a fost sa zaca ingalbenite sau mirosind „a vechi” pe un raft in sifonier fara ca macar sa aiba data jos eticheta de pe ele.

Probabil ca ati auzit cu toate vorbindu-se despre „shopaholism”. Termenul cu pricina provine din limba engleza, unde cuvandtul “shopping” inseamna „cumparaturi”. A fi „shopaholica” se traduce prin a fi „dependenta de cumparaturi”. Deci shopaholism inseamna, intr-o interpretare populara, „dependenta de cumparaturi”.

Citeste si:  UE, CE, Barroso, PPE: Shut up!

Dar haideti sa vedem mai intai cine sunt acesti „shopaholici” si de cate feluri sunt ei. Dependentii de cumparaturi pot fi atat femeile ( in numar foarte mare), cat si barbatii, in special cei preocupati in mod exagerat de aspectul lor fizic, gen metrosexualii.

In prima categorie (relativ mica comprarativ cu celelalte) intra acele persoane care sunt absolut disperate sa fie cat mai in pas cu moda. Ele prefera sa riste sume exorbitante de bani pentru a-si achizitiona haine pe care le poarta doar o singura data. In goana lor de o fi niste „fashion icon”-uri, ele se pierd si ajung in cele din urma sa sfarseasca ca niste „fashion victim”. Desi au extrem de multe haine, aceste persoane nu se pot opri niciodata. Ajung sa cumpere fara incetare nu doar produse de vestimentatie, ci si accesorii, incaltaminte, genti, bijuterii, curele, ceasuri, tot ceea ce le-ar putea fi de folos in atingerea telului lor.

Departe de a fi niste „fashioniste”, cealalta categorie de perosoane, atat femei, cat si barbati, platesc foarte mult, am putea spune chiar sume colosale, pentru „firma” sau „brand”. Pe ele nu le intereseaza in mod deosebit modelul hainei respective sau materialul ori croiala. Doar faptul ca aceasta costa „o avere” le fac sa le sclipeasca ochii. Daca gasesc acelasi produs sau un altul de o frumusete izbitoare la un pret mult mai mic, acestea nici nu se straduiesc macar sa ii arunce o privire. Pentru ele, tot ce este ieftin este „fake” si, daca este fake, este de proasta calitate, deci kitschos. Acestea nu au nici cea mai mai mica cunostinta despre ceea ce inseamna in realitate cuvantul „kitschos”, ele atribuind aceasta eticheta, nu neaparat produselor de proasta calitate, ci tuturor produselor ieftine. Pentru ele, reprezinta o umilinta mult prea mare faptul ca trebuie sa mearga in magazine si sa priveasca aceste haine ieftine. Asta ca sa nu mai spunem despre imbracat asa ceva! Este ca si un principiu de viata pe care nu il pot incalca. Insa unul prost si nesanatos!

Citeste si:  De la ursuleti de plus la masturbare pe scena. Fara orgasm. Un caz: Miley Cyrus

Pe partea cealalta a baricadei, stau vanatorii de chilipiruri. Acei oameni care cumpara orice e ieftin numai de dragul de a cumpara. Insa asta nu este singura lor motivatie, ei sunt adevarati colectionari de asemenea obiecte. Si nu este obligatoriu sa fie numai haine. Poti fie orice fel de lucruri, de la lenjerie intima, pana la obiecte decorative sau imitatii ale vreunor opere celebre. Conditia? Sa fie ieftine. Atata timp cat este ieftin este binevenit! Obsesia lor majora este aceea de fi tot timpul la vanatoare de preturi mici, reduceri, solduri, lichidari de stoc, etc. Nu conteaza ca este inutil sau ca nimic din garderoba ori colectia proprie nu se asorteaza cu ceea ce au cumparat. Important este sa fie acolo, undeva, pentru ca „nu se stie niciodata cand este de folos.” Numai ca acesti oameni uita, de cele mai multe ori, de toate aceste obiecte cumparate de-a lungul timpului si asta tocmai datorita volumului prea mare. Atunci cand se lovesc in realitate de necesitatea produsului cu pricina, ei cumpara altul. Am putea spune ca in cazul acestor oameni placerea de a cumpara se poate transforma intr-o adevarata manie periculoasa.

Indiferent din care categorie simti ca faci parte, cel mai bine ar fi sa pastrazi un echilibru daca realizezi ca iti investesti banii in haine pe care nu le imbraci niciodata pentru ca acestea fie se demodeaza, fie nu iti mai vin pentru ca te-ai ingrasat sau, pur si simplu, nu iti mai plac.

Citeste si:  Si eu am facut avort...

Orice femeie probabil ca isi doreste sa fie cat mai cocheta si sa aiba un dressing numai al ei de care sa se poata bucura in voie. Insa trebuie sa nu ne pierdem cu firea si sa realizam ca hainele sunt exact asa cum le-o spune si numele, „niste haine”, niste bucati de material, niste carpe mai mult sau mai putin valoroase. Este foarte important sa nu pierdem contactul cu realitatea si sa nu ajungem sa avem chiar probleme emotionale sau sociale din aceasta cauza.

Se pare ca unii invatati sau psihologi au promovat ideea cum ca, de fiecare data cand suntem deprimate, sa facem o schimbare. Si nu numai interioara, ci si exteriora. Fie mergem la un salon, ne tundem sau ne vopsim diferit, fie dam o raita prin magazin si ne cumparam un lucru nou.

Atentie insa! Desi cumparaturile ne pot ridica moralul sau, cel putin, asa se crede, ele nu ne pot vindeca de depresie. Pentru asemenea afectiuni, exista medici, medicamente sau psihoterapie. Asadar nu te refugia in spatele mormanului de haine! Asta nu este decat o scuza.

Uneori din cauza cheltuielilor prea mari, pot aparea probleme si in viata de familie sau cea de cuplu. Celalalt devine frustrat de iresponsabilitatea cu care tu arunci banii pe fel si fel de lucruri nefolositoare. Macar de le-ai purta! Insa ne indoim ca poti sa te imbraci cu cinci bluze sau trei perechi de pantaloni deodata. Deci, cum nici dependenta de bautura sau mancare, in cazul persoanelor cu probleme emotionale, nu te scapa de greutati, la fel nici dependenta de cumparaturi nu te poate vindeca.

Asadar, omul face haina si nu haina pe om!


4 Comentarii
  1. Asta-i foarte adevarat. Si mie mi se intampla. Cand sunt nervoasa \”imping carutul\” prin Cora si altele de genul asta. Ma deconectez, dar cel mai grav este ca suma de la casa nu ma mai sperie, mai ales daca fac plata cu cardul. Exista o parere ca daca platesti cu cardul parca nu ai da bani. Daca \”o viata\” ai platit cu bani asa te-ai obisnuit! Dar chestia aia penibila de la casa cand incepe casierita sa-ti tot zica : n-aveti un leu , sa va dau …., imi dati 10 bani ca sa va dau…Cea mai buna chestie am patit-o la Posta cand oficianta mi-a zis : Dati-mi un leu sa va dau doua mii : leul era in banii noi iar doua mii in banii vechi. La atata timp de la schimbarea banilor noi inca gandim haotic si amestecam banii noi cu cei vehi.

  2. asta cam asa e…

    si eu intr-o perioada o luasem pe aratura, la modul ca nu puteam sa ies din magazin cu mana cu goala…

    aveam acasa o gramada de haine vechi care aveau insa eticheta pe ele.

    haine pe care nu le-am mai purtat niciodata datorita faptului ca m-am ingrasat si deci…nu mi-au mai venit.

    acum insa nu mai sunt asa

    se pare k am inceput sa dezvolt un alt soi de \”dependenta:\”, glumeam, nici inainte nu ma puteam numi dependenta. chiar dc nu plecam niciodata cu mana goala din magazin, acest lucru nu se intampla prea des.
    era ceva de bun simt…

    asa cum spuneam insa…acum am intrat in categoria \”discount-urilor\”

    adica sunt in mare goana de reduceri si \”ieftinaturi\”. efectiv dc vad un lucru extrem de ieftin nu ma pot abitine. imi spun in gandul meu, ca e \”prea ieftin\” ca sa nu il iau. :))))))))))))) hahahahaahaha

    racunosc ca imi place sa imi vad sifonierul plin de haine si sa stiu ca am extrem de multe…chiar dc uneori nu le port pe toate ;(( rusine mie…stiu

    ps: dar macar am realizat ceva, e un progres, nu mai dau bani multi pe haine, caut discount-urile! ;))

  3. mdaa nu stiu cat e de adevarat eu cumpar haine ca mi face mare placere sa arat bine si nu numai atat ma face sa ma simt bine cand vad ca arat bine hehe eee poate e o scuzza dar asta e scuza mea adevarata si am purtat toate hainele pe care mi le am luat ca nu mi permit eu sa daua banii pe ele si sa nu le port mai am si alte cheltuieli deci sustin ca nu e intru totul adevarat astae pararea mea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.