fbpx

Dragostea in timpul sistemelor de operare

Am citit, la recomandarea unei prietene, un articol care vorbeste despre testul Turing si un concurs anual care se desfasoara la Brighton si care implica cele mai avansate programe de inteligenta artificiala si oameni obisnuiti. Obiectivul este sa aflam daca un computer se poate purta mai uman decat o persoana, Ceea ce poate suna initial radical sau chiar absurd nu este daca stam sa ne gandim ceva mai mult.

In fiecare an, comunitatea pasionata de inteliganta artificiala urmareste cu maxim interes evenimentele din jurul Premiului Loebner, premiu care se centreaza in jurul testului Turing. Testul poarta numele matematicianului britanic Alan Turing, unul dintre fondatorii informaticii si incearca sa raspunda unei intrebari extrem de complexe puse inca din anii ‘50: pot masinile sa gandeasca? Adica putem construi un computer atat de sofisticat incat sa aiba o minte proprie?

Turing a propus un experiment in care lucrurile se intampla cam asa: mai multi « jurati » puneau niste intrebari, prin intermediul unui calculator, mai multor respondenti pe care nu-i vedeau. Acestia erau organizati in perechi : un calculator si o persoana, iar juratii trebuia sa ghiceasca care dintre ei era masina si care fiinta umana. Dialogul cuprindea de la intrebari de genul « cum te simti azi » si « cum este vremea » la barfe despre celebritati si probleme de filosofie. Pe scurt, de toate, ca orice dialog uman. Alan Turing (despre care puteti vedea un film chiar acum in cinematografe) a prezis ca pana in anii 2000 computerele vor putea pacali 30 la suta dintre jurati dupa cinci minute de conversatie.

Citeste si:  Femeile vor sa continue sa danseze

E drept ca predictia nu s-a implinit inca. In 2008 cel mai avansat program a avut doar un vot lipsa pentru a fi trecut in categoria ”uman”.

De aici pana la un sistem de operare precum cel din Her distanta nu mai pare asa mare. Pentru cei care nu au vazut filmul: intr-un viitor nedefinit, sistemele de operare se comportau ca niste programe care puteau substitui o fiinta umana. Filmul spune povestea unui barbat care se indragosteste de un astfel de program, program redus la o voce feminina. Extrem de senzuala, de altfel (Scarlett Johansson). Astfel de relatii nu mirau pe nimeni, situatiile de acest fel fiind, in acele timpuri, din ce in ce mai raspandite. Ironica este si profesia barbatului: acela de autor de scrisori pe hartie.

Citeste si:  Legalizarea prostitutiei ar diminua numarul amantelor?

Istoria lor se termina trist caci, ca orice om, barbatul este o fiinta limitata, pe cand pentru ”ea”, posibilitatile sunt practic infinite, capacitatile ei evoluand extrem de rapid. Bitii n-au limita. Pare halucinant, dar ganditi-va mai bine: de cate ori v-ati imprietenit cu cineva online, cineva pe care nu l-ati vazut niciodata? Cati oameni nu se inflameaza de la o fotografie si un status? Cu ce este realitatea aceasta mai ”reala” sau mai umana decat cea a unui program ultra-performant? Un program care are simtul umorului, un program care raspunde extrem de veridic emotiilor, un program care, jongland cu atatea date, stie si cum sa starneasca si sa provoace in permanenta si cum sa apese cu precizie infinit mai mare exact butoanele sensibile. Sarcina pe care un om o indeplineste numai temporar si cu entuziasm/succes inegal.

Citeste si:  Energizantele, cat de periculoase sunt?

Dependenta noastra de tehnologie este o realitate. Si dincolo de lamentari, apropierea om-masina imi pare a avea un dublu sens. Pe de o parte, masinile se umanizeaza (sau, cel putin, imita din ce in ce mai fidel umanul), iar pe de alta parte, oamenii devin din ce in ce mai ”mecanici”, iar ceea ce ar fi trebuit sa fie un mijloc devine destinatie. Telefonul a avut, de pilda, menirea de a apropia oamenii, de a-i ajuta sa se gaseasca mai usor. Dar smartphone-urile de acum nu prea mai apropie pe nimeni. Ne tin pe fiecare in casa noastra si insira intre noi un imens lant de emoticoane si likeuri. Cat de reala sunt eu pentru prietena mea din Suedia care nu m-a vazut niciodata, dar cu care am vorbit de atatea ori?

Fiecare dintre noi devine, mai devreme sau mai tarziu, un sistem de operare pentru altcineva.

2 Comentarii
  1. Da. Asta e cuvantul. Comoditate.
    In curand, relatiile interumane vor parea atat de incurcate incat vom cauta simplitatea si ergonomia tehnologiei in toate domeniile vietii noastre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.