Europa fara mine

Daca mi-ar fi spus cineva, acum vreo 15 ani, ca exista pe lumea asta ceva mai birocratic decat Romania, as fi refuzat sa cred. E drept, pe atunci nu stiam prea multe despre Parlamentul European si Comisia Europeana. Azi, in schimb, stiu sigur: cele doua institutii sunt, de la miticul Babilon incoace, cele mai complexe structuri inutile create de mintea omului. Abia odata cu ele, birocratia si-a atins perfectiunea. Intre Bruxelles si Strasbourg a renascut barocul: de data asta, el nu mai naste nici stucaturi de palate, nici fatade de catedrale, ci hartoage si dosare.

N-as vrea sa credeti ca sunt antieuropean. Asta fiindca e o moda foarte periculoasa in ultima vreme, care taxeaza drept antieuropeni pe cei carora li se pare ca intre idealul Europei unite si realitatea curenta e o diferenta ca de la Champs-Elyssees la Rosiorii de Vede. Dac-as spune ca imi pute politica facuta la Casa Poporului, nu cred ca m-ar acuza cineva ca sunt antiroman. Cand te iei de sfanta Europa, in schimb, riscul e destul de ridicat.
De fapt, voiam sa ma prefac si eu ca nu inteleg de ce era nevoie de niste mega-institutii care sa justifice ceea ce au decis in prealabil sefii catorva state si CEO-ii catorva companii. In realitate, orice om cu picioarele pe pamant stie: birocratia e forma cea mai subtila prin care sa-i interzici unei persoane (fizice, juridice) sa primeasca ceea ce i se cuvine.

Subiectul acestui articol e insa altul si e ceva mai aplicat. E vorba de alegerile din 25 mai, cand o sa trimitem la Bruxelles 32 de cetateni, care sa ne reprezinte interesul in fata Europei. Exceptand doua sau trei nume, lucrurile sunt deja batute in cuie, fiindca votul se face pe liste de partid, ceea ce inseamna ca grosul alegerilor europarlamentare au avut deja loc: au fost negociate.

Citeste si:  Pot sa visez la un adapost pentru sobolanii fara stapan?

V-ati intrebat insa vreodata care e miza reala a acestor alegeri? De ce pentru genul acesta de demnitate s-a deranjat Traian Basescu sa-si puna lumea in cap, doar ca sa-si vada fiica navetista la Strasbourg? De ce pe lista PSD-ului e nevasta lui Ponta, pe a PNL-ului e nevasta lui Crin? Asta in timp ce partidele mici si mijlocii isi exileaza liderii (Monica Macovei, Dan Diaconescu), ca si cum in tara nici n-ar prea mai fi nevoie de ei?

Raspunsul e rusinos de simplu: sa fii europarlamentar e cea mai banoasa dintre functiile pentru care nu trebuie sa furi. Bani albi si multi, visul oricarui politician roman!

Sigur, varianta oficiala e ca indemnizatia e de nici 7.000 de euro pe luna, ceea ce e destul de mult, dar nu obscen. In realitate, lucrurile stau un pic diferit. In primul rand, orice cheltuiala e decontata, ceea ce inseamna ca indemnizatia se poate depune direct in contul de economii. Drum, cazare, masa – totul se deconteaza. Pentru un drum cu masina pana la Bruxelles, conform regulior contabilitatii romanesti, s-ar deconta vreo 300 de euro. Pentru un europarlamentar, se deconteaza 1100. La cateva drumuri dus-intors, se adauga cateva mii la buzunar. Si sa nu credeti ca domnii europarlamentari se dau inapoi de la asemenea ciubucuri – un search pe google va va dumiri ca nu exagerez. Pe urma, sunt cheltuielile cu personalul. Asta inseamna patru sau cinci asistenti platiti din bugetul PE. Ideea e sa nu depasesti 20.000 de euro pe luna, ceea ce inseamna 3000-4000 de euro pe luna de persoana. Asistentii cu pricina nu pot fi rude ale parlamentarului, dar pot fi amante – ceea ce de multe ori se intampla, pentru ca e greu sa rezisti fara sex departe de casa, pot fi prieteni, pot fi obligatii diverse sau pot fi simpli trepadusi care iau doar pe hartie banii respectivi, pentru ca in realitate intorc europarlamentarului o buna parte din suma. Si iarasi, credeti-ma pe cuvant, stiu despre ce e vorba. Una peste alta, tragand linie si adunand, un europarlamentar aduna venituri de peste 15.000 de euro, luna de luna, an de an, vreme de 5 ani – totul legal sau la limita legalului. Ceea ce nu e rau – alti politicieni, mai fraieri, trebuie sa ia cel putin o spaga pe trimestru ca sa duca acasa – sau in contul din Elvetia – aceiasi bani.

Citeste si:  Riscul de a vorbi despre mai mult de un om

Si, mai departe, ca si cum nu era de ajuns: pensia. Nu ma uit prea des la televizor si nu pot garanta ca n-a abordat cineva subiectul – eu unul n-am fost martor – dar e si aici o chestiune interesanta, de care in mod surprinzator nu se vorbeste nici la televiziunile basiste, nici la cele pontiste. Pentru fiecare an petrecut in Parlamentul Europei, alesul primeste pensie. Sunt niste cuantumuri, niste formule, nu intru in detalii: oricum, dupa un mandat, ai o pensie garantata de Europan, de aproape 2000 de euro. Dupa 2 mandate, dubla. O fi mult, o fi putin?

Citeste si:  Consilierii avortului: ipocrizia unei legi

Si, in fine, munca. Pentru ca imi veti spune: da, sunt oameni bine platiti, dar muncesc pentru banii lor. Si e adevarat, sunt vreo 3 sau 4 europarlamentari care o fac, carora chiar le place. Restul insa, parol, o freaca big time. Deschid gura doar din obligatie si, cand o fac, o fac inutil. In restul timpului, sunt yes-meni (chiar si doamnele) pentru grupul parlamentar din care fac parte. Politica o fac nemtii, francezii, nordicii. Noi zicem da si pe urma aflam de ce.
E chiar celebru cazul unui europarlamentar roman (nu dau numele, fiindca m-am ferit s-o fac si pana acum) care a votat absolut orice proiect pus in discutie, chiar daca de multe ori erau propuneri contradictorii.

Si, ajuns la finalul prezentarii, concluzia: nu ma duc la niciun vot pe 25 mai. Nu ma intereseaza niciun europarlamentar, nici cei de pe liste de partid, nici cei care simuleaza independenta. Daca ma cheama Europa la oaste, cum aud ca s-ar putea sa se intample, ma duc cu mai putina ezitare. Dar daca ma cheama sa girez, dintr-o stampila, colosul de birocratie si imbuibare din dealul Bruxelles-ului, zic pas, stau acasa si-mi comand o portie de mancare de la un fast food chinezesc.


2 Comentarii
  1. Da,Mihai,ai dreptate.Si eu ma intrebam ce se poate intampla daca am boicota alegerile europarlamentare,noi,alegatorii. Pana la urma acesti europarlamentari ajung acolo datorita votului nostru,si nu vreunui merit sau al unui test din care sa reiasa capacitatile lor asupra acestui job.

  2. Ei, Mihai, nu se poate asa ceva ! Pur si simplu nu se poate ! Sa nu-l votezi tu pe Iulian Capsali, noul Messiah al familiei traditionale crestine, tata al unei echipe de fotbal si membru al organizatiei Pro-Vita? Acu, ca raportul Estrela a fost respins, ar trebui sa te duci sa-l votezi repejor-repejor, ca si noi, femeile pro-choice, femisnistele radicale votam.

    E ca-n reclama aia cu o femeie care intra cu masina intr-un stalp ca la final sa apara scris mare: \’\’Pe intai decembrie EA voteaza. Tu?\’\’.

    Deci fuguta-fuguta. Femeile feministe voteaza. Tu ?

    Iulian Capsali mi-a transmis sa-ti transmit ca se bazeaza pe tine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.