fbpx

Incredibilul tupeu de a fi fraier

Nu e prima oara cand citez etimologia cuvantului fraier. Originea lui este germana, vine de la freiherr, si insemna „om liber”. Prin ce cai sinuoase a ajuns sa aiba conotatiile peiorative de la noi e greu de descifrat. Dar se inscrie probabil intr-un sir de alte cuvinte care, in romana, au ajuns stalcite, lipsite de sensurile originale, transformate atat de mult incat, in multe cazuri, au ajuns sa insemne exact contrariul. De curand, am citit un articol mai vechi al Anei Blandiana, din Romania Literara, in care aduce in discutie, in cadrul eseului „Bascalia la romani”, mai multe astfel de exemple. Daca despre munca, stiam ca are origini slave, iar in limbile de la care l-am imprumutat, insemna „chin”, „suferinta”, de altele nu stiam si m-au surprins la fel de mult. De pilda, hasna in turca insemna tezaurul sultanului, iar maidan era piateta din Istanbul inconjurata de fantani, palate si minarete. Asadar, ambele cuvinte descriau lucruri pozitive, iar la noi au ajuns cu haina botita, plina de pete, vai de capul lor. Smecher vine de la schmecken, care insemna „gust bun”, dar si un derivat precum „linguseala”.

Citeste si:  Renunt la mine pentru tine?

Ciudata etimologie a lui fraier am aflat-o acum aproape jumatate de viata, via Steinhardt. De atunci, am privit cu alti ochi statutul acesta, subiect al bascaliei la noi. La fraier, lumea se uita cu un tip de privire ce combina o mila superioara cu mistocareala. Nu avem „compatimire” (compadere – a suferi impreuna cu), care comporta un alt tip de traire si care este innobilat prin prefixul „com”, particula ce presupune participare, implicare. Fraierul este culpabil pentru naivitatea lui, dar, in acelasi timp, este susceptibil de o simpatie facila, ca orice pagubit. La polul opus, exista smecherul. Cel care-si face un titlu de glorie dintr-un soi de inteligenta care-l face sa fie imun la inselatoriile de tot felul. Cel care dejoaca misculatiile altora, cel mereu vigilent, cel „imposibil de fraierit”, cu garda ridicata.

Citeste si:  Ai fost vreodata victima discriminarii?

Steinhardt il cita pe Balzac. Francezul spunea in „Modeste Mignon”: „A nu fi niciodata fraier, maxima ticaloasa care este dizolvantul tuturor simtamintelor nobile ale omului”. Si mai zice Steinhardt: „Groaza de fraiereala – obsesia smecherilor, onoarea lor, singura – este impulsul josniciei.”

Ideea acestui text mi-a venit de la reactiile unora dintre comentatori la relatarea mea privind modul in care am fost „fraierita” pe Valea Prahovei (puteti citi aici). Mi s-a spus ca un minimum de vigilenta ar fi evitat incidentul si mi-ar fi legitimat indignarea. Asa, fraiera fiind, nu mai am dreptul sa ma plang. Nu am cercetat bine „terenul” tranzactiei, ar fi trebuit sa iau in calcul riscurile.

Nu am facut-o pentru ca, instinctual, acord prezumtia de nevinovatie. Si pentru ca nu ma pun apriori in postura de posibila victima in contactele mele cu altii, fie ca este vorba de relatii comerciale sau de alta natura. Deci, nu-mi iau masuri de precautie. Nu sunt smechera, nu posed acel tip de inteligenta primara definita ca abilitatea de „a te descurca”.

Citeste si:  MARSUL PANARAMELOR SLUTWALK BUCURESTI

Smecherii nu sunt cei rigurosi. As vrea sa se faca bine diferenta. „Smechereala” are nevoie, pentru a se dezvolta, de un teren propice. Si acela este suspiciunea. Pleci de la premisa ca altii vor sa te traga pe sfoara. Esti mereu cu garda ridicata, simturile alerte. Practic, orice contact uman devine o lupta, dar nu una deschisa, ci una mai mult de gherila. Si, evident, exista mereu un invins si un invingator. Daca fraierul crede orice, cum zicea Montherlant, citat de acelasi Steinhardt, („Oricine crede in orice o fi trece drept un fraier, un tont”), smecherul nu acorda sanse nimanui. Extrapoland, un smecher e cel care nu crede in nimic.

Ca sa iti doresti binele, oricat de naiv ar suna, trebuie sa crezi in el. Si nu o poti face altfel decat fiind un… fraier.

PS: etimologia lui „tupeu” care o fi?

Sursa foto: deviantart.com.

8 Comentarii
  1. Interesant e că şmecher vine tot din germană, de la Schmecker, care înseamnă degustător (de vinuri), după Schmecken, care înseamnă bun-gust. Antinomia noastră fraier-şmecher va fi fost cândva diferenţa între omul liber (ţăranul fără stăpân, meşteşugarul sărac de la oraş) şi omul cu bun-gust, rafinament pe care nu-l putea obţine decât supunându-se ierarhiei feudale sau rigorilor sociale burgheze.

  2. Tupeu vine din franceza: toupet, care inseamna mot, suvita, bucla.

    Expresia \’\’Quel toupet\’\’ isi are originea in povestea asta:

    Au XVIe siècle, on trouvait en Italie des \”bravi\”, sortes de tueurs à gages, auxquels les grands seigneurs faisaient parfois appel pour se débarasser de leurs concurrents. Les bravi étaient rarement condamnés puisque protégés par les commanditaires des meurtres. Pour autant, ils ne souhaitaient pas être reconnus. C\’est pourquoi ils se cachaient à l\’aide d\’un \”toupet\”, sorte de grosse tresse de cheveux, qu\’ils rabattaient sur leur visage au moment d\’agir. Ils utilisaient également parfois des bas et se laissaient pousser la moustache. Aujourd\’hui, on dit d\’une personne qu\’elle \”a du toupet\” lorsqu\’elle fait preuve d\’une grande audace, en référence aux bravi d\’Italie qui tuaient de sang-froid pour de l\’argent.

    Deci un fel de hitmeni protejati de autoritati. Eu erau mai cu mot.

  3. P.S.

    Freiherr nu inseamna om liber, sau taran liber, cum zicea Mihai, ci domn sincer, fara prejudecati

    Frei= liber, sincer, fara prejudecati, deschis
    Herr= baronet, boier, domn distins.

    Un gentleman desavarsit, cu maniere de un rafinament absolut care nu-si permite mojicia \’\’de a scormoni cu degetul prin cosul cu fructe de padure\’\’ sau de a pune la indoiala probitatea altui om.

    Asa ca da, esti fraiera, dar nu in sensul de om prost, ci de om cu maniere alese si caracter frumos.

    Dar da, raportat la noile valori ale societatii: consumerismul si individualismul pragmatic, un om de care se poate profita usor.

    Imi amintesti de filmul Titanic si de gentleman-ul care, in loc sa incerce sa-si salveze viata dand din coate prin multimea haotica si panicata pentru un loc in barca, prefera sa moara ca un domn. cu un pahar de brandy (parca) in mana.

  4. Stimata autoare si stimati comentatori,
    cuvantul german Freier nu vine de la Freiherr cum credeati, ci chiar de la verbul freien. Este vorba de o utilizare a verbului care semnifica \”a curta\”. Ex din Duden: \”jemand, der um ein Mädchen freit\”. (=cineva, care face curte unei fete) [http://www.duden.de/rechtschreibung/freien
    (aus dem Niederdeutschen, Mitteldeutschen < mittelniederdeutsch vrīen, entweder < altsächsisch friehōn = lieben oder zu: frī = Frau (von vornehmer Herkunft), eigentlich = die Liebe]
    si ajungem la Freier-ul din tema
    1.(veraltend=invechit) jemand, der um ein Mädchen freit(=cineva care curteaza o fata)
    2.(verhüllend=eufemistic) Kunde einer Prostituierten oder eines Strichjungen(sensul de azi, client al unei prostituate sau al unui baiat de pe… \”centura\”)
    etymo: mittelhochdeutsch (mitteldeutsch) vrīer(vezi mai sus si freien ca verb)
    sursa(si cea pe care o folosesc toti oamenii seriosi): http://www.duden.de/rechtschreibung/Freier
    Asadar, bitte nu serviti limba de la Steinhardt chiar daca suna nemteste, era evreu, nu german, ci mergeti totdeauna la autoritate. Duden astia chiar merita. Cuvantul fraier nu trebuie mantuit, el reprezinta chiar realitatea.

  5. si din Wikipedia:
    Freier“: der Begriff stammt aus dem Althochdeutschen. Freien wurde gleichbedeutend mit „heiraten“ genutzt, um eine Frau zu freien bedeutet (nach wie vor, aber ungebräuchlich), sich um ihre Liebe hinsichtlich ihrem Einverständnis zur Ehe zu bemühen. Der Ausdruck Auf Freiersfüßen war ein anerkennender Spruch für einen Mann, der sich auf Brautschau befand.
    Deci, tipii astia curtenitori isi dadeau stradaniile(curtau) sa insoare si sa \”elibereze\” fata printr-o casatorie. (Freiersfüßen= a fi pe picior de maritis si Brautschau=prospectind o mireasa, a se uita de una.
    Fraierii nu raman sa fie atat in limba germana cat si in limba romana decat aceia care platesc pentru a fi luati in seama.

Lasă un răspuns la mimi Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.