Cand eram eu mica… mergeam la Casa Pionierilor si a Soimilor Patriei. Acolo, erau tot felul de cluburi care mai de care mai interesante, care iti dadeau posibilitatea sa ai hobby-uri mai diferite decat vb p mess. Adik, sa faci kstii k lumea, kstii de fun, cum s-ar zice. No brb cu limbajul asta!:)
Eu faceam gimnastica si, langa cercul de gimnastica, erau si „modelistii”, care faceau machete de avioane, vaporase, ce fel de machete faceau ei pe acolo. Mai era cercul de carting, dar si cel de radioamatorism. Mai era un cerc de traditii populare, unde ne puteam juca cu tot felul de „kstii”.
De 1 martie, s-a organizat o expozitie de martisoare, facute de piticii de la „traditii pupulare”. Erau martisoare manuale, frumoase…
A venit mama cu o felicitare primita de la unul dintre organizatori, pe un carton glossy (cum se spune acum, atunci ii spuneam lucios), cu o panseluta presata, atat de frumos, atat de fragil si de delicat…. Si era lipita pe coperta felicitarii, langa panseluta, o placuta mica, pirogravata delicat de o manuta mica, de copil,cu cuvantul „martie”.
Acela a fost cel mai frumos martisor vazut vreodata. Era o lume in care lucrurile aveau valoare tocmai pentru ca erau rare. Pentru ca nu multi faceau asta. Acum, sunt sute de oameni care vand la intersectiile aglomerate zeci de modele de martisoare.
Consumatorismul ne-a facut sa gandim cantitativ, nu calitativ. Sau poate ma insel, nu vreau sa dau verdicte de asemenea anvergura.
Ma bucur ca acum toata lumea poate sa poarte un martisor, desi nu prea mai poarta nimeni!
Eu mi-am pus un snur la mana, nu ma intrebati de ce! O sa imi pun martisor la haina diseara (In atentia sefului, o sa fur un bold de la birou! Si ii multumesc pentru martisorul oferit!).
Si, ca sa imi inchei pledoaria pentru martisoarele facute manual… Va invit sa imi spuneti care sunt cele mai frumoase martisoare primite vreodata! Un martisor de care sa va aduceti aminte! Atentie, nu vreau sa fie contextul frumos sau persoana care vi l-a dat… ci, pur si simplu, sa imi descrieti un martisor frumos pe care l-ati primit!
Si, ca sa nu raman datoare cu o legenda pe care o stiu din copilarie, o impartasesc !
Era un haiduc care iubea o fata. Si pe data de 1 martie s-a luptat cu garda unui boier hapsan si rau si a fost ranit. Si fata a venit si l-a luat din campul de batalie, care era la marginea unei paduri unde cresteau ghiocei. Si haiducul era ranit si fata a vazut ca pe zapada alba au curs picaturi de sange langa ghiocei. Si asa s-a nascut legenda snurului de martisor, alb si rosu!
O primavara minunata va doresc!
Cel mai frumos martisor primit a fost unul tot de pe vremea lui Ceasca, era un buchet de floricele, rosii, cu codite verzi, dintr-un fel de material mai plastifiat si bagat intr-o cutie de plastic tare, dreptunghiulara. Se deschidea ca o cutie cu chibrituri. Si l-am primit anul trecut, de la tatal meu care cred ca facuse stoc intr-un an, demult!:)
Multumesc frumos! Daca gasiti o poza cu acel gen de martisoare, va rog sa o postati!
cel mai frumos martisor pe care l-am primit vreodata a fost o Buburuza dulcica din lemn, rosie cu buline negre care statea pe un carlig verde mic mic mic care nu se vedea deloc (era lipit sub bubururza , avea legat snurul frumos asa si puteai direct sa o agati unde vroiai datorita carligului verde (stiu ca dupa perioada de martisor, l-am prins de o planta decorativa din casa..de credeau la un moment dat, toti invitatii ca am buburuze domestice prin sufragerie).
Haideti fetelor, nu se poate sa nu va amintiti de un martisor frumos! Ceva care sa semene cu o mica
opera de arta!
Va asttept raspunsurile, poate, de aici, cele care aveti indemanare, la anul veti scoate profit
frumusel tocmai pentru ca veti vinde cele mai frumoase martisoare de pe piata! Asa-i ca nu v-ati
gandit la posibilitatea asta?
Si pentru colegele de la Enjoystyle.ro, rugaminte: cautati o poza cu un martisor in cutie! Trebuie sa fie
pe undeva prin arhiva!
Sau sa ne trimita cineva poze cu acel fel de martisoare! Dam la schimb un portfard personalizat cu
Enjoystyle.ro!
Multumesc!
cele mai frumoase martisoare sunt in fiecare an la Muzeul Taranului Roman. tot ce am primit de acolo a fost si este minunat. pe de alta parte, felicit autoarea articolului pentru ceea ce a scris si ii amintesc ca lumea nu doar ca nu mai poarta martisoare, dar nici nu le mai ofera ca inainte.. cu toate ca tarabele sunt din ce in ce mai multe in fiecare an. pe masura ce timpul trece, femeile raman cele care ofera martisoare altor femei si tot ele isi ureaza intre ele La Multi Ani, de 1 si 8 martie.. penibil, patetic sau trist….?
eo nu am primit martisoare…eo am dat sh in schimb am primit cadouri…
mumoase vreau sa fac si eu