Mofturile preferentiale ale copiilor

Inca din primele luni de viata sugarul isi manifesta anumite preferinte. Ii place sa fie leganat in brate sau pe picioare, sa fie plimbat in brate prin casa, sa i se cante sau sa i se vorbeasca mult. Aceste placeri normale, care reprezinta dorinta lui de apropiere fata de mediul familial si pe pe care le cere prin planset sau tipete, sunt uneori adresate in mod special anumitor persoane. De exemplu protesteaza cam in aceeasi masura daca este leganat de o alta persoana decat cea dorita ca si atunci cand nu mai este leganat deloc.

Cel mai adesea persoana de care se ataseaza cel mai mult si pe care o prefera tuturor este mama. Sunt cu siguranta si situatii in care altcineva se ocupa mai mult de cresterea copilului in primele luni sau chiar in primii ani de viata, persoana respectiva devenind favorita copilului. Alteori unul dintre parinti, frati mai mari, bunici sau alte rude apropiate, ii sunt foarte dragi chiar daca nu au decat putin timp sa fie cu el. In acele momente mai rare persoana respectiva devine favorita, tocmai datorita timpului scurt pe care il au la dispozitie impreuna. Acest atasament implica insa si o serie de mofturi pe care copilul se simte mai mult sau mai putin indreptatit sa le faca persoanei dragi. De fapt adultii considera adesea mofturi chiar si dorintele normale, cand acestea depasesc anumite limite. Ne este drag sa ne tinem copilul in brate, sa ne jucam cu el, sa-l leganam…dar nu putem face asta permanent. Trebuie atunci sa-l obisnuim ca dragostea nu se manifesta prin gesturi de iubire non-stop.

Citeste si:  Activism la bustul gol

Pe masura ce creste, copilul incepe sa se exprime mai complex, dar si sa aiba dorinte mai complexe. Continua sa incerce sa-si impuna satisfacerea dorintelor prin plans, tipat, zvarcolit, dar invata sa-ti ceara ceea ce vrea si prin cuvinte. In aceeasi masura se dezvolta si capacitatea lui de a face mofturi cu predilectie anumitor persoane, iar asta nu tine intotdeauna de masura in care aceste persoane ii permit sa faca mofturi.

Citeste si:  Copilul meu - un mic bataus?

Daca esti o mama atasata de copilul tau e foarte posibil sa stii ce inseamna faptul ca fata de tine copilul face mai multe mofturi decat fata de ceilalti membri ai familiei. Chair daca ti-ai propus sa nu-l lasi sa ti se urce in cap si esti la fel de severa ca tatal sau bunicii copilului tau, ba chiar uneori esti chiar mai autoritara decat ei, copilul se comporta cu tine altfel decat cu ei. Altfel in sensul ca tie iti face mofturi, ca in prezenta ta devine mai agitat si pretentios. Dupa o vreme ajungi sa te intrebi daca esti vinovata ca nu-l certi destul de convingator sau ca nu ai suficienta rabdare si tact sa negociezi cu el anumite pretentii. Poate ca uneori si acestea sunt partial adevarate, dar cel mai adesea atitudinea propriului copil se datoreaza atasamentului sau fata de tine, faptului ca, instinctiv si cognitiv, te simte ca persoana cea mai apropiata de el.

O alta categorie de mofturi preferentiale sunt cele adresate persoanelor care, din dragoste pentru copil, incearca in mod constant sa-i indeplineasca toate dorintele, sa-l supere cat mai putin. Aceasta forma de manifestare a iubirii, specifica uneori bunicilor fericiti ca au nepoti, implica riscul ca cei mici sa devina tot mai mofturosi sau chiar sa-i considere „rai” pe cei care le interzic anumite lucruri, in raport cu cei „buni” care le permit tot ce-si doresc.
Masura in care copii fac mofturi depinde de o multutidine de factori dintre care principalii sunt totusi firea copilului si atitudinea pe care cei din jur o au fata de pretentiile lui. In plus, notiunea de mofturi este delimitata diferit si de adulti.

Citeste si:  Cifrele invrajbirii noastre

Important este sa ne iubim copii cu discernamant, sa invatam sa ne impunem autoritatea fara violenta, dar reusind totusi sa-i facem sa inteleaga ca iubirea noastra exista chiar si atunci cand le refuzam anumite pretentii. Pentru aceasta ne trebuie multa rabdare, tact, diplomatie si, nu in ultimul rand, o buna intelegere intre adultii care se ocupa de cresterea si educatia copiilor.


4 Comentarii
  1. Oare ce se intampa daca nu reusim sa ii invatam ca iubirea nu se manifesta prin gesturi de afectiune non stop? mie de asta mi-e frica…

  2. iubirea SE MANIFESTA prin gesturi de afectione non stop!!!! cum altfel s-ar manifesta? sa obisnuim copiii ca ii iubim dar ca nu este cazul sa se astepte la gesturi explicite? scuza-ma, Malina, dar asta e o prostie. gesturile de afectiune sunt gratuite, nu ne costa nimic, sa nu le facem doar asa, din principiu?

  3. de acord cu Marissa. nu trebuie impuse limite doar pe motivul \”asa nu se face\”. daca vrem sa ne imbratisam copilul toata ziua – foarte bine; daca micutul nostru doreste sa fie mereu sarutat si imbrawtisat – cate vreme nu o facem dupa ce a facut el ceva rau – iarasi este la fel de bine. nu vad de ce ar strica o astfel de manifestare a sentimentelor

  4. eu cred ca iubirea pe care le-o purtam copiilor nostri implica si responsabilitate…si uneori gesturile de iubire \”non-stop\” pot afecta buna crestere a copiilor …un copil mic pe care-l lasi sa faca tot ce vrea, doar pentru ca-l iubesti, are mari sanse sa devina un adult iresponsabil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.