Paranoia care te salveaza. De la ce anume nu se stie

Orasele noastre, in special cele “mari”, au zone si cartiere in care ni se spune ca nu este bine sa intram, mai ales dupa caderea intunericului. Infractionalitatea e mare si asta, mai ales pentru noi, femeile, constituie o problema. La noi, inca nu sunt la moda cursurile de autoaparare, insa probabil nu mai este mult pana acolo. Ca fete, suntem educate de mame si bunici in sensul ca orice am face, nu trebuie sa atragem atentia. Asta se traduce in evitarea unei vestimentatii provocatoare. Daca nu ai masina personala sau nu-ti permiti sa iei in fiecare taxi, fustele mini sunt pentru ocazii strict speciale.

Exista asadar un sentiment de nesiguranta. La stirile de la ora cinci, violatorii topaie in voie pe ecrane. Ei, asta e, nu traim in cea mai sigura tara din lume, dar nici in cea mai nesigura. Si sunt tot mai multe elemente care-mi confirma parerea.

Caci azi am dat peste un articol intr-o revista americana care oferea o serie de sfaturi femeilor in asa fel incat sa evite sa fie furate si violate. Mi-am dat seama ca sfaturile mamei si interdictia de a iesi “prea dezbracata” in timpul liceului (mai mult de forma, nu prea eram eu genul “diva”) sunt absolut perimate. Mamele si bunicile din America au dezvoltat alte strategii, mult mai actuale. Dar care m-au facut sa ma ingrozesc.

Citeste si:  O lume sucita, rasucita in care compasiunea e ilegala

Fii cu ochii in patru. Pazeste-ti spatele. Spune „Nu” din principiu.

Noi suntem sfatuite de pilda sa nu vorbim la telefon pe strada sau sa nu ascultam muzica la casti. Pentru ca asta ne-ar distrage atentia si nu am mai putea detecta pericolele din jur. Sau sa ne lasam mereu masina parcata in preajma unei camere de supraveghere. Sa nu care cumva sa purtam genti mari (care au tot fost la moda in ultimul timp). Pentru ca gentile mari atrag atentia si hotii devin tentati gandindu-sa ca marimea gentii se traduce neaparat printr-un numar mare de obiecte pe care le caram asupra noastra. Sa mergi prin parcari tinandu-te cat mai departe de masini ca nu se stie ce jivina de infractor se ascunde in spatele unei roti. Sa ai cheile masinii in mana de cum iesi din cladire, sa nu pierzi timpul scotocind dupa ele prin geanta. Mai mult timp petrecut in spatiu deschis inseamna, conform acestei matematici a sigurantei, mai multa expunere la pericol. “The enemy is always out there”, cum se zice in filme. Chiar si in parcarea de la Carrefour. Daca ai nevoie de un bancomat care este situat intr-o cladire (cum sunt multe dintre cele de la ING, de pilda), iar accesul in respectivul spatiu este conditionat de folosirea cardului, iar in spatele tau se mai afla o persoana care are aceeasi intentie, de a intra, tranteste-i usa in nas. Sa-si foloseasca propriul card daca vrea sa intre. Si cireasa de pe coliva sigurantei: fii nepoliticoasa. Fii nesimtita. Daca cineva te intreaba cum sa ajunga la Universitate, de pilda, spune-i ca nu stii. Chiar daca stai in Bucuresti de 10 ani. Nu se stie niciodata ce infractor se ascunde sub chipul unei batrane dezorientate sau al unui student proaspat venit din provincie. Mai bine prost educata decat jefuita sau agresata, acesta pare a fi motto-ul zilei.

Citeste si:  Caini si eutanasiere. Eutanasiere si caini. De o parte si de alta a baricadei

Asadar, traim intr-o lume nesigura in care e mai bine sa fim paranoici decat inconstienti. Lasa plimbarile pe strazi pustii, lasa romantismul. Te poti bucura de ele uitandu-te pe poze la tine acasa dupa ce ai tras trei lanturi la usa si ti-ai montat trei sisteme de alarma caci nu se stie niciodata cand cedeaza unul. Si nu uita de obloanele dublate de gratii la ferestre.

Ne e frica. Ne e frica de violatori, de talhari, de gripa porcina, de clauze speciale scrise cu caractere minuscule prin contracte. De incalzirea globala, de celulita, de gripa porcina. De batranete, de moarte. De avioane care se prabusesc. De cutremure devastatoare care sunt anuntate in fiecare an. De teroristi, caci, vai mie, tocmai pe ei ii uitasem. Mi se pare aproape amuzant faptul ca in cea mai evoluata etapa din punct de vedere tehnologic, traim cu cele mai mai spaime. Cu toti robotii si toate calculatoarele si vaccinurile, cu televizoarele noastre cu leduri, cu senzorii cei mai sensibili, ne baricadam, ii privim pe toti ceilalti cu maxima suspiciune. Ne ducem iubitii de mana la doctori sa-si faca testul HIV. Facem teste genetice sa vedem daca vom naste pui normali, fara boli si sindroame.

Citeste si:  Si femeile pot face cereri in casatorie

Media ne indeamna la vigilenta. Daca esti fumatoare, afise mari te indeamna sa te “autodenunti”. Daca ai o slabiciune, recunoaste-o ca noi sa o putem anihila. Poarta manusi, poarta spray paralizant si dezinfectant in geanta, ia-ti masca la metrou. Vaccineaza-te, imunizeaza-te, apara-te. Esti responsabil. Fii responsabil. Suntem atat de vigilenti si de aparati si de imunizati incat pielea ni se transforma intr-o platosa. Sufletul ne e blindat cu metode de self-improvement. Generatii intregi de fiinte up-gradate. Mai sufla ceva, pe acolo, in universul asta aseptic? Ma mai pot plimba libera si nevaccinata, nevigilenta si inconstienta sau capul in nori este o atitudine total ilegala? Ma veti privi cu dispret cand voi bate strazile in fusta mini si comitand gestul absolut nebunesc de a ghida un ratacit, ignorand semnele de pericol din jur? E posibil.


4 Comentarii
  1. Ai dreptate. Cred ca sentimentul asta de nesiguranta si teama nu vine doar din infractionalitatea si pericolele care ne pandesc peste tot, ci si din mediatizarea lor excesiva si exagerarea lor. Chiar ca am ajuns paranoici!

  2. Foarte frumos aticolul. Si foarte foarte real
    Avem de aparat apararea noastra, fiinta care ne e atacata in fiecare celula a ei.
    Orice gand poate sa fie nefast, orice atitudine duce intr-un final la o greseala care ne-a costat siguranta.
    Singura certitudine este ca ni se va intampla ceva rau…
    ne-am constuit propriile custi,propriile colivii!

    Ideea de normalitate e asigurata cu polite si lacate!

    Inca o data, felicitari pentru acest subiect adus in discutie!

  3. asa e, totul e dus la extrem, prea mediatizat, dar pe de alta parte, iti e din ce in ce mai greu sa ai incredere in oameni, oamenii uita ca sunt oameni si devin animale mai degraba. de boli, ce samai zicem, ca boala secolului e cancerul si e atat de nenorocita..deci e si firesc sa devii usor paranoic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.