Proiectul de lege privind educatia nationala

Pentru ca nu vreau sa uit nimic, pentru ca nu vreau sa ma lansez in analize pe care nu am competenta sa le fac, va las pe voi sa cititi ce a hotarat Guvernul sa faca din educatie.
Mai jos este discursul Primului Ministru, de aseara.
Ne permitem sa subliniem ce am considerat mai important pentru voi, cititoarele noastre!

Discursul Primului Ministru Emil Boc:
Proiectul de lege privind educatia nationala. Inca din start vreau sa fac precizarea ca acest proiect de lege privind educatia nationala are ca punct de plecare Pactul National pentru Educatie, asa cum este el precizat in programul de guvernare, si strategia, educatia si cercetarea pentru societatea cunoasterii, elaborata (aceasta strategie), in baza Pactului, de catre Comisia Miclea si care face parte din programul de guvernare. Principalele axe care au fost preluate din programul de guvernare, din Pactul National pentru Educatie si din Strategia „Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii” sunt urmatoarele:

in invatamantul preuniversitar si educatia permanenta, in primul rand, invatamantul obligatoriu este de zece clase, dar avem si obligativitatea grupei pregatitoare.

In al doilea rand, curriculumul este centrat pe cele opt competente /cheie/ agreate la nivelul UE, ce practic vor schimba din temelii modul in care vor invata copiii nostri din manualele, care vor fi axate nu pe aspecte cantitative, ci pe aspecte calitative, sa invete cum sa invete, sa li se dezvolte spiritul creativ, sa nu mai fie doar o masa amorfa care trebuie sa recepteze informatii cantitative, ci, dimpotriva, invatamantul sa ii formeze pentru viata si sa ii pregateasca cu abilitati de comunicare, cu abilitati digitale, specifice secolului in care traim si, nu in ultimul rand, cu spirit de initiativa si antreprenoriat, cu creativitate si imagintie si mai putin accent pe ceea ce avem acum, si anume cat mai multa informatie, cat mai mult material pentru a toci, asa cum eram obisnuiti sa spunem. Acum avem biblioteca virtuala, putem lua de pe internet informatiile. Important este sa ne formam si sa formam copiii nostri ca si oameni si sa ii invatam cu deprinderile specifice societatii in care traim.

Trei, aplicarea principiului: finantarea urmeaza elevul si pentru invatamantul privat, nu numai pentru cel de stat. Statul sustine calitatea educatiei, indiferent de tipul de capital al furnizorului de educatie.

In al patrulea rand, schema de finantare a invatamantului preuniversitar este moderna si eficienta si are la baza trei tipuri de finantare: a) finantarea de baza, in functie de costuri standard per elev sau prescolar; b) finantarea complementara, pentru investitii si c) finantarea suplimentara pentru premierea scolilor, inclusiv sau de performanta.

Citeste si:  Cursuri de seismologie predate de mitropoliti

In al cincilea rand, constituirea bibliotecii scolare virtuale, prin care toti elevii vor avea acces la toate resursele de invatare in format digital.

In al saselea rand, evaluarea prin teste de tip international.

In al saptea rand, evaluarea dupa fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de invatare, adica, de la gradinita si continuand cu invatamantul gimnazial si secundar, parintele va primi in permanenta un raport cu privire la evolutia educationala a copilului. Acest portofoliu educational va urmari copilul pe toata perioada de invatare, vom putea sa corectam si vom putea sa il indrumam spre cea mai buna profesie pe care o poate avea, vom putea sa ii corectam din timp eventualele lacune pe care le are. Punem accentul pe aspectul formativ al educatiei copilului, adica nu ne intereseaza doar sa reproduca, cum este acum, niste informatii, ci ne intereseaza sa vedem formarea lui in timp si, unde are probleme, sa il ajutam pentru a le putea corecta.

In al optulea rand, asa cum spuneam, introducerea portofoliului de educatie permanenta.

In al noulea rand, constituirea si competentele consiliului de administrare a scolilor au fost astfel concepute astfel incat sa asigure eficienta conducerii scolilor.

In al zecelea rand, constituirea consortiilor scolare pentru a facilita mobilitatea cadrelor didactice in cadrul sistemului de invatamant si a le proteja de impactul declinului demografic.
In al unsprezecelea rand, alocarea a 7% din PIB pentru educatie la toate nivelurile, asta inseamna si invatamantul preuniversitar, dar si cercetarea. 6% pentru invatamant, 1% pentru cercetare, deci in total 7%.

Doisprezece: mecansime de recunoastere a invatarii nonformale si informale.

Treisprezece: accentul pus pe educatia timpurie, si aici amintesc obligativitatea grupei pregatitoare, infiintarea centrelor de resurse pentru parinti in cadrul gradinitelor, evaluarea formativa comprehensiva.
In al paisprezecelea rand, stimularea educatiei permanente.
In al cincisprezecelea rand, utilizarea unui post public TV si a unui post public de radio pentru educatia permanenta.
In al saisprezecelea rand, stabilirea bazei legale pentru Programul „Scoala dupa scoala”.

In al saptesprezecelea rand, depolitizarea directorilor de scoli.

In al optisprezecelea rand, curriculumul la decizia scolii este de 20% in invatamantul preuniversitar. Asta ce inseamna? Ca 20% din ce vor invata copiii nostri se va stabili la nivel local de catre scoala, consiliu de administratie, comunitatea economica, consiliul local, adica toti cei care cunosc cel mai bine particularitatile locului si de ce specialisti au nevoie sa formeze in comunitatea respectiva. 60% este curriculum national, 20% curriculum optional, adica dintr-o lista de materii se aleg un numar, iar 20% ramane la decizia scolii. Este un pas extrem de important si pe aceasta descentralizare a ceea ce vor invata copiii nostri, si sa fie mult mai aplicat, si care sa tina cont de nevoile copiilor, de nevoile scolii, de nevoile comunitatii, de nevoile noastre, ale tuturor.

Citeste si:  Femei "tunate"

In privinta invatamantului superior au fost preluate in Legea educatiei nationale, din Pact si Strategie, asa cum am mentionat, urmatoarele lucruri cel putin:
1) diferentierea universitatilor in patru categorii;
2) cresterea autonomiei universitare, prin imputernicirea Senatului, sa se stabileasca structura interna a universitatilor;
3) infiintarea Registrului Matricial unic, care este o baza de date electronica, cu toti studentii, de la toate universitatile acreditate, care face transparent traseul lor educational si impiedica falsificarea diplomelor;
4) finantarea multianuala pe cicluri de studii;
5) constituirea Codului National al Calificarilor;
6) sistem de imprumuturi pentru studenti;
7) incurajarea cercetarii stiintifice universitare, de exemplu, 30% din valoarea grant-ului de cercetare obtinut prin competitie, acordat in momentul semnarii contractului si nu se modifica cuantumul regiei, pe parcursul derularii grant-ului;
8) definirea raspunderii publice a universitatilor si penalizarile asociate, daca se face abuz de autonomie si se incalca raspunderea publica. Adica aici am pus sanctiuni precise pentru ceea ce inseamna depasirea limitelor autonomiei universitare, mergand de la suspendarea rectorului pana la desfiintarea universitatii. Adica chestiuni precise si punctuale si care vor scoate definitiv din practica romaneasca genul de activitati „Spiru Haret”, care au dat si dau inca atatea batai de cap multor studenti, parinti si cadre didactice.
In al noualea rand, elaborarea Codului de Etica, raportul anual al rectorului privind repectarea eticii si anularea concursurilor obtinute prin plagiat sau pe baza de incompatibilitati. Este foarte clar ca oricine a realizat un plagiat isi pierde titlul universitar, indiferent in ce faza se afla si pe ce post exista, iar in acelasi timp exista un raport anual al rectorului cu privire la starea universitatii si modul in care etica universitara este respectata.
In al zecelea rand, ierarhizarea programelor de studiu.
In al unsprezecelea rand, implementarea optionala, la nivel de carta, a sistemului managerial in conducerea universitatilor. Asta ce inseamna? Ca senatele universitatilor, prin carta, vor putea decide ce tip de conducere universitara promoveaza: sistemul colegial sau sistemul managerial.
In al doisprezecelea rand, se infiinteaza un sistem de indicatori statistici, prin care se monitorizeaza permanent starea invatamantului superior.
In al treisprezecelea rand, se elimina conditiile de vechime pentru ocuparea pozitiilor didactice in invatamantul superior, pentru cei care provin din invatamantul superior. Cu alte cuvinte, nu va mai exista o conditie de vechime pentru a ajunge lector, conferentiar universitar sau profesor universitar. Criteriile care vor prevala vor fi cele care vor tine cont exclusiv de performanta academica, de capacitatea de a produce lucrari stiintifice, de capacitatea de a avea recunoastere interna si internationala, indiferent de varsta pe care o ai. Vechimea in functie nu mai este un criteriu absolut, de care sa depinda promovarea unei persoane. Este o mutatie iarasi substantiala, fundamentala, in ceea ce inseamna evolutia invatamantului superior romanesc. Adica un om competent nu va trebui sa astepte sa treaca anii fizici pentru a ajunge in varful ierarhiei universitare, dupa cum simpla trecerea timpului nu va conduce la obtinerea unui titlu universitar. Vei obtine un titlu universitar daca ai performanta academica si stiintifica, pentru ca asta inseamna, in ultima instanta, sa faci invatamant superior. Si acest lucru va schimba, repet, din temelii invatamantul superior din Romania.

Citeste si:  Renee Zellweger si varsta unei femei. Pe dinauntru si pe dinafara

In al paisprezecelea rand, >b>o persoana nu poate ocupa functia de rector sau decan mai mult de doua mandate, punct, fara alte completari, fara alte adaogiri, asa cum au existat pana acum. Varsta legala de pensionare in invatamantul universitar este cea potrivit legii, iar profesorii universitari si profesorii universitari conducatori de doctorat pot sa continue activitatea maxim pana la varsta de 70 ani, dar cu aprobarea anuala a Senatului universitatii, in functie de performanta academica si evident de resursele financiare pe care universitatea le are la dispozitie. Sunt cateva – repet – dintre prevederile pe care le-am avut in vedere si pe care le-am trecut. Evident, Legea educatiei nationale cuprinde si multe alte aspecte, la care voi face referire in zilele urmatoare.

Discursul Primului Ministru a fost preluat de pe site-ul www.guv.ro


2 Comentarii
  1. Eu zic ca e de bine. Seamana ceva mi mult cu ceea ce se face in europa. Cred ca o sa ne dea posibilitatea sa devenim mai… specialisti, chiar daca nu vom mai putea da asa de multe citate din poetii latini, din Eminescu sau nu ne vor mai fi \”cunoscute\” (dupa puterea fiecaruia) integralele, matricile sau solfegiile. Poate ca e mai bine! Eu cred ca vom ajunge sa ne descurcam mai bine. Sper doar ca aceste schimbari sa nu se bazeze pe profesorii care mai au putin si ajung la pensie. Sper ca ministerul, cand a facut acest plan, a facut intai un studiu de piata si a constatat ca macar 50% din profesori pot face fata acestor schimbari radicale.

  2. distaractive idei.
    cel mai tare mi se pare faza cu 7% din PIB … dar cine stie…. poate ca totusi …. undeva …. candva … cand va zbura porcul…. in Romania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.