fbpx

Si eu am facut avort…

Pentru ca pe mine povestea altor persoane m-ar fi ajutat. Dar nu le-am gasit. Pentru ca pe mine m-ar fi ajutat sa pun intrebari unor persoane care au trecut prin asta. Dar nu le am gasit. Pentru ca asa voi putea trece mai usor peste. Pentru ca asta nu te face mai putin om…

Am aflat

Ca sunt insarcinata! Cerul a cazut peste mine. Tot timpul am zis ca daca e sa raman insarcinata o sa vreau copilul, ca sunt suficient de mare, de matura. Am ajuns in fata faptului implinit. Nu pot sa dau nastere unui copil, nu am cu ce sa-l ajut, nu are tata, si nici nu va avea. Nu sunt pregatita, nu pot sa nasc un copil…

Am facut un test de sarcina si nu mi-a venit sa cred, plangeam si tipam, acum doar plang. Am inceput sa caut pe internet rezultate fals pozitive la testele de sarcina. Cam putine si nici unul sa mi se potriveasca. Am mai cumparat un test de sarcina, acelasi rezultat… Am inceput sa caut informatii despre avort. Toate par a nu zice nimic. Am cautat ceva… sa ma invete unde sa merg, ce sa fac, cat costa, in zadar insa… Mi-am luat inima in dinti si m-am dus la maternitate. Fiind duminica mi-a zis sa vin luni pe la 8. M-am intors acasa mai trista si am inceput sa caut informatii sau poate doar ceva sa-mi dea o speranta ca se poate sa nu fiu insarcinata, ceva de care sa ma agat, ca nu va trebui sa fac avort, orice, dar in zadar. Cat as vrea sa dau timpul inapoi…

Si m-am trezit

Ora 8 fara 10. Suna alarma. Deschid ochii si vad in ceata, aveam ochii umflati, am plans prea mult. E dimineata, ce fac? Fac un dus si ma duc la maternitate. La usa portarul se uita lung la mine. „La intrerupere de sarcina”, ii zic. Se uita ciudat la mine si ma lasa sa trec. Dupa informatiile primite ieri cautam o banca portocalie. Am gasit banca. Nu era nimeni la „serviviul chiuretaj”. Am asteptat. A venit cineva, o asistenta. Si mi-a zis ca 50 lei consultatia, 120 lei chiuretajul. Nu aveam bani la mine. De fapt nu aveam bani deloc. Am zis „Multumesc, revin mai tarziu”. De unde caut bani, cui sa zic ca am nevoie de bani si pentru ce?! Mi-am luat inima in dinti si am sunat cea mai buna prietena si i-am cerut niste bani imprumut. Era mult prea dimineata. Am sunat la ea, la sotul ei. Nimic… dormeau. Am sunat pe fix. Au raspuns.
– Te rog sa-mi dai si mie niste bani imprumut.
– De ce? Ce s-a intamplat?
– O sa-ti zic. Vin sa-mi dai banii. Te rog sa cobori tu. Iti dau beep.

Citeste si:  Iubim barbatii calmi, nu-i asa?

Ajung, urca in masina. Nu am putut sa-i zic altceva, nu am putut sa mint, vroiam pe cineva langa mine. „Am ramas insarcinata. Trebuie sa fac avort”. Ajungem la maternitate. Ma lovesc de acelasi paznic, care se uita intrebator la mine. „Pentru intrerupere de sarcina” si o intind. Au auzit mai multi, m-am simtit aiurea… NU VREAU SA FAC AVORT…DAR NICI NU POT SA AM UN COPIL. Ajung la usa de langa banca portocalie. Ma intampina asistenta. „V-ati intors. Luati loc! O sa asteptati un pic”. Am asteptat mai bine de o ora. Timp in care a venit un psiholog cu intrebari usurele la care rasunsul era „da”. Ajunge si medicul.
– Poftiti domnisoara.
Ma urc pe masa.
– Cati ani aveti? Ati mai facut avort ?
– NU!
– Simtiti? Intre degetele mele este uterul dumneavoastra. La inceput este cat o mandarina, apoi cat o portocala.
Deci sunt insarcinata… Ma dau jos. Imi explica ca sarcina este prea mica.
– Este indicat sa veniti dupa o saptamana, doua.
Cum sa mai stau o saptamana, doua??!!!!???? Cum sa traiesc o saptamana cu mine? Cum sa ma suport? Accept… Plec, bocesc, ajung acasa. Incep sa caut un cabinet particular. Un alt post…

A doua incercare

Ajung acasa. Ma pun pe cautat cabinete particulare. Sun. „Pentru o intrerupere de sarcina”. Si eu ce sa fac daca-i post? Eu vreau sa termin mai repede. Nu mai suport sa stiu ca un sufletel e in mine si ca eu vreau sa scap de el. „Bine, multumesc!”. Sun la alt cabinet. „Pentru o intrerupere de sarcina”. OK, al treilea telefon.
– Pentru o intrerupere de sarcina.
– Da!
Ajung. Un doctor arab. Nici o problema, nu conteaza. Important este sa nu mai astept o saptamana. Imi face o ecografie. E ceva, mic.
– Dar aveti o infectie urinara.
– Nu ma intereseaza, altceva ma intereseaza acum.
– Va dau tratament si reveniti peste o saptamana.
Imi venea sa urlu. Nu pot sa astept o saptamana. Nu pot. Nu vreau. Plec cu reteta in mana, cu lacrimi in ochii, cu inima grea. Aaa, paltit 70 lei. Avortul costa 350 lei!

Citeste si:  Mame de imprumut

Si iar

Ajunsa acasa, caut alt cabinet. Gasesc unul,imi fac programare. Maine am programare la 14.30. Sper sa poata vedea. Sper sa… sper sa ma simt mai bine.

Cum sa nu te mai sune

Vrei sa scapi de un tip ce te bate la cap? Nimic mai simplu. „Am ramas insarcinata”. Garantez ca nu o sa te mai caute niciodata.

Primele simptome

Imi este greata. Clar nu mai este placebo. Si parca ma doare si burta. Am mancat doar doua mere. O fi de la asta? Nu pot sa mananc pentru ca nu am pofta. Nu am chef de nimic. Si imi este si cald. Si ma gandesc doar la faptul ca in mine creste un sufletel.

A treia zi

M-am trezit mai linistita. Cred ca ma obisnuiesc cu ideea. Sau poate doar nu-mi dau seama ca sunt insarcinata. Totusi imi este greata, e semn de sarcina. E ingrozitor. Sa fii insarcinata e un lucru frumos. Nu e chiar asa, imi este greata incontinuu. Este aproape insuportabil… Ziua 3, ginecologul 3! La 14.30 am programare la un alt ginecolog. Sper sa ma intorc acasa asa cum mi-am propus. Sper sa nu-mi zica sa mai astept o saptamana. Nu mai suport o saptamana.

Cam atat

Nu sunt mandra de ceea ca trebuie sa fac, dar in acelasi timp pentru mine nu este o alta solutie. Nu vreau sa primesc lectii despre moralitate. Vreau doar cele ce trec prin ce trec eu sa stie ca nu sunt singurele si ca exista cel putin o persoana care le intelege si care nu le judeca.

Sunt singura

Cel mai tare doare ca sunt singura.

Aceeasi poveste

Am plecat de acasa mult mai optimista, mai calma, mai impacata. Am ajuns mai repede. Nu era nimeni, stateam in fata cabinetului si asteptam sa ajunga cineva. In jurul meu se perindau oameni, aveam senzatia ca toti se uita la mine si ca toti ma condamna. Pe fata mea se putea citi cum imi ceream scuze. „Nu vreau sa fac asta”

Citeste si:  Mesajul unui barbat de ziua internationala a celeilalte specii

Doamne si daca nu as sti atatea despre contraceptie. Si cate sfaturi am dat, sfaturi bune. Nu inteleg ce a fost in capul meu in ultimul timp, de ce incercam sa facem pe plac cuiva care nici macar nu merita. Cand ar trebui sa fie langa tine, sa te sustina, nu este, a disparut, nu-l intereseaza. In sfarsit se deschide un geam, semn ca cineva a ajuns in cabinet. Sun repede la usa. Intru.
– Am o programare pentru o intrerupere de sarcina la 14.30
– A tu esti… sau… ?
– Eu sunt
– Tu mi-ai scris si pe mail?
– Da.
– Scuze, nu am avut timp sa-ti raspund. Asteapta un pic.
Astept. Ma asez pe scaun. In gand ma intreb „Oare se uita urat la mine?”
– Hai! Aici la ecograf .
– Ma dezbrac?
– Elibereaza burtica. Ai copii acasa?
– Nu
– Insarcinata ai mai ramas?
– Nu.
Si ma bufneste plansul. Nu puteam zice nimic, nu puteam nici sa plang. As fi urlat. M-as fi dat cu capul de pereti. As fi vrut sa fac ceva sa ma doara.
– Nu se vede nimic pe ecograf. Nu ai nici o zi intarziere. Eu pot sa-ti fac, dar o faci pe responsabilitatea ta. E posibil ca embrionul sa ramana si sa vii sa te chiuretez iar.
Ma ridic, imi inchei pantalonii. Ma asez pe un scaun. Tremur si plang.
– De ce plangi? Nu doare.
Nu puteam sa raspund la intrebare. Nu ma interesa durerea, vroiam doar sa termin… se pare ca nu se poate. Nu am avut nici un raspuns sa-i dau.
– Eu de obicei sunt si sambata, dar sambata asta sunt la un congres. Vii luni?
– Da. Luni dimineata?
– Da. Luni pe la 9.30 -10.00
– Vin! Am marti examen. Conteaza?
– Iti revii!
– Multumesc. La revedere
Mai am o saptamana. As fi vrut sa-mi dau seama mai tarziu ca sunt insarcinata. Sa nu trec prin tot ce trec acum.

Si eu am facut avort

Si eu am facut avort…

Refuz

Eu ma simt bine. Ma simt impacata cu mine. Psihic, moral si fizic sunt OK. Imi pare rau ca pe unii dintre voi v-am dezamagit. Dar este alegerea mea si va rog sa o respectati, sa nu ma acuzati de nimic…

63 Comentarii
  1. E atat de trista povestea ta:( Sper sa nu trec niciodata prin asa ceva.:(.Cel mai trist e ca in astfel de cazuri nimeni,nici macar cei care ar trebui sa te iubesca neconditionat nu o fac si chiar daca te ajuta te si judeca aspru..Dar,asta-i vita! Imi pare bine k tu te simti bine cu tine si asta e de fapt lucrul cel mai impotant..Bafta!:)

  2. Povestea ta imi aminteste perfect de mine si de starea de disperare prin care am trecut…Eram anul 2 de facultate cand am ramas insarcinata exact in luna cand am decis sa fac o luna de pauza de la anticonceptionale. Doctorul uitase sa-mi precizeze ca va fi o luna foarte feritila… Intotdeauna mi-am imaginat si eu ca voi fi cea mai fericita atunci cand voi afla ca sunt insarcinta cu PRIMUL MEU COPIL! Si totusi viata nu e asa cum ne-o imaginam…stateam la camin, pe banii parintilor.. Cu ce as fi putut creste copilul?? Nu eram singura dar in timp mi-am dat seama ca acel moment a fost inceputul sfarsitului relatiei.. A trebuit sa astept cateva zile pentru ca nimerisem o zi de sarbatoare si nu se faceau chiuretaje.. In fiecare seara am adormit plangand.. Cel mai rau moment a fost cand am ajuns efectiv pe masa doctorului. Am plans ingrozitor si doctorul m-a intrebat daca sunt sigura ca vreau sa fac chiuretaj.. Nu vroiam dar TREBUIA!!! Am cerut anestezie totala pentru ca nu vroiam sa vad nimic din ce se va intampla… M-am trezit dupa 1 ora si totul trecuse..Nu si durerea din suflet. Am invatat ca in viata trebuie sa luam si decizii care ne fac sa suferim dar a fost decizia mea si eu ma simt impacata. Nimeni nu ma poate acuza daca nu a trecut prin asa ceva!!!

  3. Trist dar real , suntem multe in aceasta situatie , acum multi ani si eu am trecut prin asta si regret pentru -ca nu ar fi trebuit sa fac acest pas , dar eram singura ca si voi , pe prietenul meu de atunci (sotul meu de acum) nu l-am intrebat nimic, nu am luat in calcul cuvintele lui ,am facut cum am vrut eu , dar D-zeu m-a iertat cred (sau mai bine zis sper s-o fi facut ) pentru-ca mi-o dat un fiu minunat dupa numai un an , si avem o casnicie linistita de 5 ani .Eu ma consider un caz fericit dar stiu ca sunt multe femei care nu pot trece peste si raman marcate , dar cu credinta si incredere in sine se pot rezolva toate , Multa bafta tuturor femeilor 🙂

  4. te inteleg cel mai bine…si eu am trecut prin asa ceva…facusem o pauza de anticonceptionale si credeam k nu se va intampla nimic…au fost clipe grele…adormeam si ma trezeam plangand…sigura pt k pe tatal copilului nu il interesa…acum au trecut 2 ani,dar de fiecare data knd imi amintesc parca simt un gol in mine…

  5. offff, da durerea o simt si acum, dupa aproape 2 ani…eram la inceputul relatiei cu viitorul meu sot, nu stiam daca el este omul alaturi de care imi voi petrece restul vietii, nici macar nu stiam daca imi doresc ca el sa fie tatal copilului meu.acum stiu, atunci am considerat ca cea mai buna varianta este sa nu pastrez copilul desi am avut sprijinul tuturor si toti cei dragi s-au oferit sa ma ajute.nu-mi pare rau desi imi vine sa plang mereu cand imi amintesc, am luat cea mai buna decizie.m-a ajutat si faptul ca nu avea puls embrionul…ce greu e sa vorbesti.
    ai dreptate nu gasesti deloc informatii despre astfel de experiente, poate tocmai pentru ca nimeni nu a avut curajul tau si iti multumesc

  6. Imi pare tare rau pentru tine, stiu si eu (ca multe altele) cum este. Eu aveam 30 ani (eram departe de a fi copila, dar gresim la orice varsta) si partenerul meu desi avea aceeasi varsata \\\”nu era pregatit pentru a fi tata. Cred eu, asa am crezut si atunci, ca intradevar nu era cea mai buna alegere pentru copilul meu. Nu doream un copil care sa-i semene in nici un caz.
    Nu am spus nici macar prietenelor mele, a stiut tatal copilului, fratele si sotia fratelui. Singurul sprijin a fost sotia si fratele \\\”celui nepregatit sa devina tata\\\”, ei mi-au recomandat o doctora la care au apelat si ei intr-o situatie similara.
    Experienta a fost traumatizanta (nu atat prin durerea fizica cat prin partea pshihica); parca citeam in ochii tuturor dezaprobarea – chiar si doctora m-a intrebat de ce renunt la sarcina mai ales la anii mei (eram deja batrana). E greu sa explici lumii alegerea ta. Imi era greu sa-mi explic si mie de ce fac asta, am avut un pretext la momentul acela – faceam un tratament si medicul immi interzisese cu desavarsire o sarcina. Exista riscul ca acel copil sa se nasca cu malformatii ca urmare a medicamentelor pe care le luam atunci.
    Nici azi nu sunt impacata cu mine si cu ceea ce am facut chiar daca au trecut deja 7 ani, sper ca Bunul Dunmnezeu sa ma ierte.
    Iti doresc sa treci cat mai repede peste ceea ce s-a intamplat si sa-ti refaci viata – de data aceasta fiind mai inteleapta si sa nu mai fii nevoita sa treci prin asta vreodata.

  7. Si eu am facut avort. Si nu imi pare rau. A fost decizia mea si stiu ca am facut ceea ce trebuia pentru mine si pentru copilul care ar fi putut fi. Ceea ce ma exaspereaza este ideea pe care ne-o inculca intreaga lume, cum ca este un lucru interzis. Faptul ca trebuie sa ne simtim vinovate pentru ca alegerea noastra nu este conforma cu cerintele societatii de doi bani in care traim.
    Interzis era pe vremea nationalismului triumfat de regimul ceausist. Cand mii de femei au fost mutilate, s-au automutilat si adesea chiar au murit pentru ca sistemul nu le permitea sa faca o intrerupere de sarcina. Iar asta pentru ca femeia comunista trebuia sa isi faca norma de viitori muncitori pentru bunastarea patriei. Dar acele timpuri au trecut. De ce ar trebui sa ne chinuim in continuare – nu doar pe noi, ci si pe acel copil nevinovat? Doar nu face nimeni un avort din placere!
    Eu nu am avut probleme de constiinta fata de ceilalti. Ce drept are un om, oricare, sa judece moral deciziile mele? Au existat insa intrebari… \”oare ce inseamna asta in ochii lui Dumnezeu?\” Pana cand mi-am amintit ca Dumnezeu e iubire, e peste tot si toate se intampla dupa voia Lui.

    @Alina
    Din pacate intelepciunea nu are neaparat de-a face cu asta. Mie mi s-a intamplat din cauza prezervativului care s-a rupt. Am sperat ca totusi nu va fi nimic, dar n-a fost sa fie asa. Din fericire prietenul meu a fost alaturi de mine in acele momente (eram destul de speriata, e drept). Ceea ce vreau sa spun este ca putem incerca sa ne protejam cat putem de mult, dar daca ne e scris, ni se va intampla. Depinde de fiecare dintre noi cum gestionam o astfel de situatie. Imi cer scuze pentru scepticism, dar pana la urma e doar o alta experienta de viata – unele trecem prin ea, altele nu 🙂

  8. Buna ,am si eu povestea mea.M-am casatorit la 17 ani si deja trecusera 3 ani si nu ramasesem insarcinata.Am mers la mai multi medici ,am urmat f multe tratamente dar fara rezultat.Pana la urma,cand nu mai aveam nici o speranta,cineva m-a trimis la un medic ,am urmat un tratament de 1 luna ,in care am si ramas insarcinata.Am nascut un baietel sanatos ,care acum are 12 ani.Nu am mai vrut sa am copii,dar dupa 8 ani ,in acest timp luand anticonceptionale,am renuntat la ele fiindca imi era rau, la 5 luni,am ramas insarcinata.Greseala pe care am facut-o e ca am spus la servici ca am ramas insarcinata. De aici au aparut o multime de probleme din cauza carora am facut si avort. Mi-a parut tare rau,dar asta a fost situatia. Dupa AVORT,am luat decizia sa-mi pun sterilet,medicul mi-a spus sa astept macar 2 luni fiindca sunt probleme ,sa ma protejez altfel.In aceste 2 -3 luni am respectat calendarul si am folosit prezervativul.Dar cu toate acestea am ramas insarcinata din nou.A fost catastrofa cand am aflat.Am luat decizia sa-l pastrez chiar daca erau in joc mai multe.Am nascut un baietel sanatos,frumos si f nazdravan,acum avand 3 ani si 5 luni.Referitor la avort,am trecut prin clipe groaznice ,atat fizic cat si psihic.Nu mai vreau sa trec prin asa ceva niciodata.

  9. am trecut si eu prin asta..o poveste foarte asemanatoare..si cata nevoie aveam de el de afectiunea lui..sau de cineva.. e atat de greu cand treci prin atatea lucruri si ceilalti te condamna ajungi si tu sa crezi ca esti de vina cand defapt nu este asa….da se pare ca suntem de vina.ca uneori punem prea multe sentimente..as vrea doar sa stiu acum cum pot trece peste tot si sa fiu impacata cu mine insumi cum sa confrunt lumea cand ma condamna ..cum sa-mi controlez emotiile cand ceilalti sunt impotriva mea..cum sa invat sa ma apreciez……

  10. eu…..nu am facut avort si ma bucur! aveam 22 de ani,studenta anul 3,situatie financiara nu rea,extrem de rea;nici macar

    nu-l mai vroiam pe tatal copilului,ma dezamagise;mama mi-a zis ca ma da afara din casa si eu am zis ca plec dar la copil nu

    renunt,chit ca era mic,o luna asta a fost pt mine copil.Acum acum un baietel de 4ani si 5 luni,mi-am luat si licenta anul

    trecut,Dumnezeu m-a ajutat acum si cu un serviciu bun si mai ales am pace;pace pt ca stiu ca am ales bine,am ales sa DAU si

    NU SA IAU VIATA.Printre drepturile femeii nu ar trebui sa se enumere si dreptul de a lua viata.Pe cele care se afla in

    situatii de criza le incurajez sa aleaga viata,sa dea viata copiilor lor nenascuti;lucrurile se aranjeaza in timp si nu va va

    parea rau de decizia luata cand va veti uita la copilul vostru,puteti garanta ca la fel veti simti si in cazul opus?
    Celor care nu vor copii sa se protejeze ca sa nu ajunga in aceasta situatie si cel mai rau imi pare pt cele care au facut avort

    si nu simt remuscarii,e grav…

  11. Am citit toate comentarile de mai sus si mi-au dat lacrimile,si acum plang.Cine face intrerupere de sarcina nu inseamna ca trebuie sa fie judecata.Eu am o fetita de doi ani pe care o iubesc din tot sufletul.Tatal iei a fugit cand eram insarcinata,acum am pe altcineva cu care sunt de un an jumatate si sunt insarcinata in doua luni.Astazi am fost la eco si mi sa confirmat.Acum o saptamana mi-am facut testul de sarcina impreuna cu iubitul meu si nu ia venit sa creada.sa schimbat mult de cand a aflat ca sunt insarcinata,ne-am certat si mia zis sa ma descurc singuro orice decizie as lua.Sunt distrusa si nu-mi raspunde la telefon.Eu sunt singura si nu mai vreau un copilas fara tata.Nu vreau sa fac avort dar ce sa fac altceva?ahhh el este si insurat.Maine sun la un cabinet si o sa-mi fac o programare si apoi avort.Eu nu locuiesc in Romania si aici nu am pe cine sa ma ajute.Acum imi este greu cu fetita,si lucrez,dar o iubesc mult si ne descurcam noi dar inca un copil nu mai pot.Sunt disperata.NU stiu daca imi va citii cineva ce am scris dar nu ma cu cine sa vorbesc si asa am simtit nevoia sa scriu si eu ce simt.

  12. buna,am 23ani ,in urma cu 7 ani am facut si eu un avort ,si acum doare.DE4 ani incerc sa raman gravida fara succes,am facut multe tratamente si acestea fara succes.Acum imi dau seama ce gresala am facut,copila proasta ,am crezut ca le stiu pe toate.Ma poate ajuta cineva cu-n sfat?

  13. Multumesc lui Dumnezeu ca nu am ajuns sa fac avort niciodata, dar de curind am pierdut o sarcina la 32 de saptamini. Un avort e o viata pierduta, e refuzul unui miracol divin, e fuga din fata unei incercari din viata. Este o vorba \”timpul le aranjeaza pe toate\”. Si spun asta pentru ca am deja un copil de sase ani, al carui tata (impropriu spus) mi-a spus \”avortul e liber\”. Dar din ce spuneti voi, e foarte dramatica experienta unui avort. E o decizie majora, are implicatii profunde asupra psihicului. Unele isi vor dori sa adoarma pina ce se rezolva problema, altele vor incerca sa infrunte situatia unui avort. Unele sufera in tacere, in ele insele, altele o iau ca pe ceva insignifiant. Si daca ati invatat ceva din experienta asta, tot raul e spre bine. Daca primul avort, intr-o situatie dramatica, are circumstante atenuante, de la al doilea incolo se cheama inconstienta. Am intilnit un grup de femei care faceau concurs cu \”cel mai mare numar de avorturi\”, iar locul initii a fost numarul… 24!!!

  14. Rugaciunea unui copil nenascut

    lasatii pe copii sa traiasca,nu ii omorati aparatii nu le faceti rau,viata lor depinde de voi
    Sarut mana, mamicuta mea,
    Sunt eu, cel din pantecele tau care-ti soptesc la ureche cat sunt de speriat, de trist si de indurerat pentru ca vrei sa ma omori, crezand ca-ti sunt o grea povara…
    Tu nici nu stii cat e de greu sa nu-ti aud cantecul de leagan, sa nu ma bucur de mangaierile tale, sa nu iti vad chipul, maicuta draga! Cat as vrea sa ma cuibaresc la pieptul tau izvorator de tihna, liniste si dragoste! Ce puternici am putea fi impreuna, cum am invinge toate necazurile si, mai ales, ce frumoasa ar fi viata alaturi de tine! Dar tu vrei sa ma ucizi…
    As vrea si eu sa ma pot bucura de frumusetea cerului senin, sa alerg pe campul inflorit si sa-ti impletesc mandra cununita. Nu te gandi ca sunt mic si neputincios pentru ca, primindu-ma pe mine in viata ta, mamico, pe Pruncul Hristos il primesti.
    Mamico, trebuie sa-ti marturisesc ce frica-mi este de lama taioasa a chiuretei care ma va sfasia curand si ma va transforma in bucatele fara viata care vor ajunge la gunoi…!
    Oare tu nu auzi cum imi bate inimioara si cum tremur de frica? Eu iti aud foarte bine inima de aici, din burtica ta.
    Mama, as vrea sa ma pot uita in ochii tai si sa te rog sa ai mila de mine, sa-ti zambesc dragalas – cum numai eu stiu – si sa te strang in brate cu manutele mele grasune. Vreau sa-ti dau forta si curaj, incredere si convingerea ca NU omorandu-ma pe mine vei scapa de necazuri, ci abia atunci vei da de greutati, pentru ca-l vei mania pe Bunul Dumnezeu.
    Imagineaza-ti ce inseamna pentru mine sa port povara nedreptatii tale, cand ma dai nu numai mortii pamantesti, care e atat de grea si de dureroasa, dar ma lipsesti si de lumina lui Hristos.
    Acum, in ultimul ceas, ma rog Maicii Domnului sa te lumineze si sa-ti dea putere, intelepciune si un pic de dragoste si mila pentru mine, cel ce sunt trup din trupul tau, suflet din sufletul tau, copilul tau nevinovat si nenascut.
    Amin!

    Despre avorturi – poezie de Părintele Ilie Cleopa

    Oare mamă să mai fie
    Aceea ce-şi omoară fiii?
    Care fiară vreodată
    Şi-a omorât a sa fată?

    Nici o fiară, tu să ştii,
    Nu-şi omoară ai săi fii,
    Numai mama cea creştină
    S-a făcut ca o haină.

    Este mai rea ca o fiară,
    E de plâns şi de ocară
    Ca ea îşi omoară fiii
    Åži este vas al urgiei.

    A lui Dumnezeu urgie
    O va munci pe vecie
    Că pe pruncii ei cei vii
    Ea i-a dat la căsăpii.

    Pe la doctori i-a ucis,
    Cu gheena ea s-a aprins
    Că nevinovaţii prunci
    I-a supus la grele munci

    Spre a fi tăiaţi bucăţi
    Şi aruncaţi prin găleţi.
    Vai ÅŸi-amar de-acele mame
    Ce şi-au mâncat a lor carne.

    Nu carne de dobitoc
    Care se frige la foc,
    Ci carne de oameni vii,
    De nevinovaţi copii.

    Să ştiţi voi, mame nebune,
    Că altfel nu vă pot spune,
    Care-avorturi aţi comis,
    De două ori aţi ucis.

    Nevinovaţilor prunci
    Le-aţi dat îndoite munci;
    Trupul lor nevinovat
    În cuţit l-aţi aruncat.

    Sufletul lor chinuit
    De lumină l-aţi lipsit,
    Că botez n-au apucat
    Şi-n lumină n-au intrat.

    Iar în ziua de apoi
    Ei vă vor pârî pe voi,
    Că de viaţă i-aţi lipsit
    Åži raiul n-au moÅŸtenit.

    Iar când voi o sa muriţi
    Iadul o să-l moşteniţi.
    Plângeţi acum cu amar
    Ca să scăpaţi de tartar.

    Cât mai este vreme-acum
    Mergeţi la duhovnic bun,
    Cu lacrimi să vă căiţi
    Şi să vă mărturisiţi,

    C-aţi ucis pe-ai voştri fii
    Si i-aţi omorât de vii,
    Cu moartea cea mai amară
    Voi i-aţi scos din viaţă afară.

    Pruncii cei nevinovaţi
    Stau în beznă aruncaţi,
    Căci mămica lor haină
    N-a vrut să le dea lumină.

    Dumnezeu la început,
    Pe Eva când a făcut,
    Cu un nume tăinuit
    \”Viaţă\” pe ea a numit.

    Şi i-a spus copii să nască,
    Cu-al ei lapte să-i hrănească,
    În dureri să nască fii,
    Spre-a fi mamă celor vii.

    Iar voi, mamelor nebune,
    Moarte semănaţi în lume,
    Din a dracilor povaţă
    Omorâţi şi nu daţi viaţă.

    Diavolul uşor vă-nşeală
    Şi vă prinde cu momeală,
    Căci acela la-nceput
    Omorâtor s-a făcut.

    Iară voi lui aţi urmat,
    Săvârşind mare păcat,
    Omorând pruncii de vii,
    Ducându-i la căsăpii.

    N-aţi fost voi izvor de viată,
    Ci spre moarte-aţi fost povaţă.
    N-aţi voit să naşteţi prunci
    Şi veţi primi grele munci.

    De aceea voi să ştiţi:
    Nu puteţi femei să fiţi,
    Nu sunteţi femei de seamă,
    De nu vreţi să fiţi şi mamă.

    Ori păziţi voi fecioria
    Şi lăsaţi căsătoria,
    Spre a fi femei alese
    Åži a Domnului mirese.

    De nu-Å£i place fecioria,
    Să iubeşti căsătoria,
    Să duci sarcina de mamă,
    Să fii femeie de seamă.

    Să nu te faci roabă plăcerii
    Şi unealta desfrânării,
    Ci a naÅŸterii durere
    Să o primeşti cu plăcere.

    Că pedeapsă vei avea
    Şi de iad nu vei scăpa
    Porunca de n-o păzeşti
    Åži de naÅŸteri te fereÅŸti.

    A te mântui doreşti,
    Durerea să o primeşti.
    Durerea-ţi aduce ţie
    Cereasca împărăţie.

    De-ai ucis băiat sau fată
    Ce ar fi trăit odată
    Poate ar fi fost un om vestit
    Ce pe mulţi ar fi izbăvit.

    Poate-un împărat sau domn
    Sau vreun sfânt sau mare om,
    Care, de s-ar fi rugat,
    Suflete ar fi salvat,

    Pe mulţi ar fi mântuit,
    Chiar din focul cel cumplit,
    Pe mulţi ar fi ajutat
    Să aibă sufletul curat,

    Iar de-ar fi fost el un sfânt
    Şi om tare la cuvânt,
    Prin ale sale cuvinte
    Pe mulţi lumina la minte,

    Spre-a întoarce la lumină
    Şi la vesnica odihnă,
    Şi a le fi spre lămurire
    Spre veÅŸnica fericire.

    Mamă, mamă blestemată,
    Ai gândit tu vreodată,
    Când îţi ucideai copiii,
    Că aceştia au să-nvie

    ÃŽn ziua cea de apoi,
    Când vom învia şi noi,
    Şi-au să-ţi ceară socoteală
    Pentru moartea lor amară?

    Pentru că tu i-ai ucis
    Şi-n întuneric i-ai trimis.
    Atunci ei te vor mustra
    Şi-aşa te vor întreba:

    \”Cum ai îndrăznit tu, mamă,
    Mamă cu inima de-aramă,
    Ca să ne ucizi pe noi
    Şi să ne dai la gunoi?

    N-ai gândit tu oare-atunci
    Că în iad sunt grele munci
    Pentru cei rau ucigasi
    Care ucid copilaÅŸi?

    N-ai crezut că vede Domnul
    Tot ceea ce face omul?\”
    Vei da seama ce-ai făcut
    Şi câţi copii ai crescut.

    Ai ales numai plăcerea
    Åži ai ocolit durerea,
    Dar la judecată atunci
    O să ai amare munci.

    Şi pentru a ta plăcere
    Tu vei merge în durere
    Şi-a lui Dumnezeu mânie
    Te va duce la pieire,

    În iad te vei osândi,
    Munca o vei dobândi,
    De nu te vei pocăi
    Åži nu te vei spovedi.

    N-AI VRUT SA FI MAMA

    Ce-am gresit eu, mama,VIATA sa mi-o iei?
    Ma alungi din tine, de ce nu ma vrei?
    N-am cum sa ma apar, sa strig… n-am putere.
    Te iubesc,mamico,cat nu poti tu cere.

    Unde mi-e mormantul, in care cimitir?
    N-ai vrut sa gust,mama,al VIETII SFANT POTIR.
    Iti voi zice \”mama\”chiar de nu esti mama.
    Striga-ma pe nume… nu stiu cum ma cheama!

    Mi-ai pus capat,mama, zilelor de vis,
    Te iubesc, mamico, chiar de m-ai ucis.
    Nu-mi cunosti tu chipul ca sa-l pui in rama,
    Desi mi-ai luat VIATA, tot mi-esti draga, mama.

    Glasul constiintei l-ai lasat deoparte.
    Tocmai tu, IUBIRE ma trimiti la moarte!?
    Tu din necredinta te-ai iubit pe sine,
    Eu cu atat mai tare te iubeam pe tine.

    Iar la Judecata cum sa te prezinti?
    Nu va fi scapare, n-ai sa poti sa minti
    Ucigasa fapta tu n-o poti ascunde,
    N-o sa ai cuvinte pentru a raspunde.

    Sunt atatea mame ce-si doresc copii,
    Dati-ne o sansa sa ramanem vii.
    Cin\’sa planga, Doamne;noaptea-atator drame
    Cine sa trezeasca ZECI DE MII DE MAME.

    Am omorât un înger
    odată…,
    i-am sfâşiat veşmântul
    de lacrimi ÅŸi suspine
    cu mâna mea pătată
    de sânge şi de crime.
    Şi ce păcat… săracul…
    căci gura lui
    de-o viaţă,
    ÅŸoptindu-mi la ureche
    mă-nsenina cu bine.
    Acum e dus…
    şi-mi pare rău
    că nu mai are cine
    să-mi fie… îngeresc
    măcar o clipă…
    Şi iar păcat…
    căci el era iubire:
    eu – micul om din el,
    El – liniştea din mine.

    Am omorât odată
    un înger
    şi i-am furat din sânu-i
    grămada de minuni
    ce mi le-a pus în cale
    în drumul meu la vale
    din naştere spre moarte…
    Dar n-am putut-o duce
    cu mine…
    era prea grea
    ÅŸi trupul meu prea singur
    ca s-o mai poată ţine.

    Şi-mi pare rău acum
    c-am stins din el
    seninul cer,
    căci nu mai are cine
    să-mai păşească-agale
    şi uneori… timid
    pe lângă mine.

    E minunat când lumea-i
    făcută din lumină!
    El… îmi ducea minunea
    eu… mă duceam pe mine.

  15. toate cele care v-ati ucis pruncii nenascuti si toate cele care ii ve-ti ucide , nu va gaanditi la DUMNEZEU ca atunci cand va da un copil va BINECUVANTEAZA???????de ce luati binecuvantarea lui Dumnezeu in batjocora,
    un \”AVORT\” este o CRIMA CU SANGE RECE\” nu va ganditi ca poate ucide-ti un sfant,sau nu va ganditi ca este copilul vostru care are dreptul la viata asa cum a-ti fost si voi odata in burtica mamei care nu va ucis!!!!!!! ci va dat viata???????SA VA FIE RUSINE CRIMINLAELOR,UCIGASELOR va fi vai de voi la JUDECATA aspra astunci cand pruncul va va intreba de ce l-ati ucis si nu a-ti vrut sa traiasca asa cum a randuit Dumnezeu , ce ii ve-ti raspunde UCIGASELOR??????? din cauza crimelor voastre se va razbuna pe noi Dumnezeu ca a-ti varsat prea mult sange nevinovat RUSINE , ma mir cum mai aveti tupeul sa respirati sa traiti
    \” Traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima ca nu stii ceasul si clipa cand Dumnezeu te va lua la EL \” este un citat din biblie adica nimeni nu stie clipa cand va muri si vom da socoteala , adica fa numai bine ca MOARTEA sa nu te prinda nepregatita , dar voi in afara de crime nu mai stiti nimic RUSINE GUNOAIELOR CE SUNETI, a-ti luat viata unor biete suflete nevinovate,Dumnezeu da un copilas pe lume atunci cand considera ca este momentul dar unii au ghinionul de a ajunge in pantecele unor UCIGASE care ii omoara inainte de a avea si ei ocazia sa respire sa zica cuvantul \”mama\”inainte devreme, SUNTETI BESTII CU 2 PICIOARE.RUSINE,RUSINE,RUSINE

  16. avortul i cel mai mare gest de lasitate care poate exista..e vorba de o fiinta umana lipsita de aparare!ce vina are ea ca tu tio tragi intrun mod iresponsabil?

  17. si eu am trecut prin asa ceva…aveam 19 ani..cand am aflat era sa lesin..nu ma mai puteam opri din plans la fel ca si prietenul meu…nu eram pregatiti sa avem un copil…a fost o situatie foarte neplacuta…eu imi doream copilul, si fratii mei erau alaturi de mine…dar el nu! si ce e cel mai rau e faptul k am vazut copilul la un ecograf pe care mi-l facusesem. in fine….pana la urma am facut avort si asta doar pt k stiam k dak pastrez copilul prietenul meu ma va lasa balta si mi-ar fi fost f greu singura! nu va pot descrie momentul in care m-am trezit dupa ced am facut avortul… a fost groaznic…plangeam, eram cu mainile pe burtica si repetam in continuu dumnezeu sa ma ierte!!! va pot spune k am ramas marcata si nu stiu dak vreaodata o sa pot sa uit acea perioada!

  18. si eu am trecut prin asa ceva….si nu unul…acum imi chinuui psihicul cind ma gindesc ca nu mi se primeste sa fac un copil…..dar cit il astept…..si niciodata nu o sa uit ceam facut.Dar viata citeodata iti asterne ceva ce e dureros.Sper si ma rog lui Dumnezeu sa ma ierte mai mult nu pot face nimic.

  19. cand aflii in ziua in care implinesti 18 ani ca esti insarcinata..ca totul trebuia sa fie atat de frumos si acum ti se pare ca pica totul in jurul tau.si iti dai seama ca mai ai cel putin un an de scoala ca te intretin parintii.ai o relatie de 2 ani cu tatal copilului dar nici el nu lucreaza…atunci nimic nu mai pare simplu si frumos in venirea unui copil…si te gandesti sa nu il pastrezi dar te doare ti se rupe sufletul..durerea din suflet e atat de mare ca durerile provocate de sarcina sunt nimicuri..iar dupa ce tiai rupt sufletul in 2 …si iti aduci aminte ca un suflet crestea in tine de cate ori te doare mijlocul…si plangi..intri pe net si cauti ceva care sa te consoleze si gasesti \”sunteti niste criminale\”\”o sa va manance iadul ucigaselor\”…revi la momentul in care erai pe masa si nu mai poti sa uiti…nu ai nici un drept sa ne condamni…sa ne judeci..daca erai in locul nostru preferai sal ti sa moara de foame?sa nu poti sa ii oferi nimic ..poate nici macar un tata?iar copilul cand va creste sa te condamne?..ma resemnez cu gandul asta si sper ca Dumnezeu ma va ierta si imi va oferii copii la timpul potrivit

  20. Am facut avort acum 3 sapt, mi s-a spus ca bebe 100% este eroare genetica. M-am speriat, eu si sotul am ales avortul… acum plang in fiecare zi, L-am pierdut pe bebe si pe Bunul Dumnezeu… stiu ca daca l-as fi nascut si bebe era bolnav… sufeream…
    Oricum ma condamn… nici nu stiu daca pot face bebelusi sanatosi… mi-e teama sa mai incerc.
    Nu am vrut sa fac avort niciodata…dar am facut din cauza unor probleme genetice.
    Va rog in viata sa incercati sa nu judecati si eu am judecat candva…si am ajuns si eu sa fac ce n-am crezut ca voi face… puteam sa aleg sa-l nasc asa…dar nu am avut curaj…desi puteam spera in Dumnezeu…El nu m-a lasat singura niciodata! Dar m-a parasit acum pentru ca asa merit

  21. Pentru fetele care fac avort pentru ca sunt tinere… daca e bebe sanatos…. asta e cea mai mare bucurie… va rog din suflet sa-l pastrati… e un mare pacat AVORTUL…
    Il pierdeti pe Bunul Dumnezeu… asa cum l-am pierdut si eu,desi am 28 de ani si nu am vrut sa avortez pentru ca mi l-am dorit enorm… dar medicii nu mi-au dat nici-o sansa ca va fi bine… nici macar ca l-as fi nascut bolnav nu justifica alegerea mea… am omorat ce am iubit cel mai mult…aveam 13 saptamani cand am aflat de bebe ca nu e bine… si am facut avort…a fost foarte greu…sa omori ce iubesti cel mai mult si Sa-l indepatezi pe cel mai bun prieten a-l tau…Bunul Dumnezeu

  22. Dodo, stai linistita, nu te judeca nimeni.

    E foarte trist ce ti s-a intamplat.

    Iti urez sa depasiti aceste momente si sa-ti invingi teama. Sa aveti intr-o buna zi, atunci cand sufletul ti se va fi vindecat, copii.

  23. nu sunt pentru avort…si sper ca \”evolutia societatii\” sa nu ma prosteasca sa fiu vreodata pentru, insa nu sta in mainile mele sa le judec pe cele cau au facut deja.tot ce mai pot face pentru voi, este sa va incurajes sa nu o mai faceti a doua oara. Eu cunosc un Dumnezeu care are iertare din plin, si nu pentru cei fara pacat, ci pentru cei ce au gramezi de pacate in spate.pentru noi, pacatosii exista el, pentru asta s-a facut om…altfel, ar fi ramas in cerurile lui fara pic de pacat.daca ai avortat, nu inseamna ca iti scrie pe frunte CRIMINALA, asta in cazul in care vrei sa te intalnesti cu El, sa iti marturisesti durerea si sa accepti iertarea Lui. Isus nu ii un mit…El exista exact pentru situatii ca astea …sa te ierte si sa iti dea liniste si pace dupa ce vrei sa accepti iertarea lui. Crede-ma…si eu am pacatuit…nu prin avort, dar destul ca am pierdut bucuria si linistea…dar atunci cand am acceptat dragostea lui…am devenit din nou bucuroasa.

    nu stiu daca are vreo relevanta pentru cineva ce am scris, dar vreau sa ramai cu atat: DUMNEZEU STIE CEL MAI BINE SA IERTE, ORICE…. .

  24. iar pentru dodo si cele care cred ca Dumnezeu le-a parasit….asta ii o minciuna..daca pe viitor nu mai puteti avea copii, ganditi-va ca astea sunt consecinte fizice in urma fiecarei alegeri, dar Dumnezeu ii tot acolo langa voi…nu vo parasit…poate pur si simplu voi I-ati intors spatele. daca vreti sa Il regasiti, fiti dispuse sa va intoarceti catre El.

    nu va cunosc…dar imi sunteti dragi si incerc sa va simt durerea…..si vindecarea

  25. Doamnelor, Sunteti constiente de ceea ce spuneti?! Cum sa ganditi ca a fost o alegere buna faptul ca v-ATI omorât propriul copil si poate unicul?!.. E la mintea cocosului sa �tii ca avortul nu este altceva decât o crima .. Dac� ATI fi cunoscut putina biologie atunci ATI fi fost constiente ca fatul prinde via�a înc� din
    Momentul fecundarii !!.. Avortul este o discriminare fatala bazat� pe vârsta si locul unde se afla bebelusul, in pantec. Reflectati!

  26. La o sarcina nedorita se ajunge numai din prostie si nesimtire… Daca nu poti sa-ti pui o centura de castitate si e musai sa o plimbi de colo colo ca pe un cos cu flori din care sa culeaga fiecare, atunci macar ia in calcul multiplele metode de contraceptie. Sunt atat de accesibile incat nu pot exista scuze pt nesimtirea ta, ca femeie. Si in cazul unui viol, exista pilula de a doua zi. Ramai insarcinata cu un copil nedorit doar din pura prostie si nesimtire. Atat.
    Nu exista scuze!

  27. complet de acord norina, fetele din ziua de aiz se apuca de sex fara o minima educatie sexuala. era o pustoaica ce ramasese insarcinata si intreaba unde poate face avort gratuit ca are bani pusi deoparte dar sunt pt un iphone. incerc sa nu judec dar nu pot, exista atatea mijloace de protectie incat numai tutele raman insarcinate…

  28. pt voi toate care aratati cu degetul trebuie sa va ganditi ca nu exista un pacat mai mare decat sa aduci pe lume un copil de care sa iti bati joc prin saracie, nepasare si ignorare! nu va inteleg! cat de cretine si de lipsite de compasiune sa fiti sa dati cu pietre in niste oameni pe care oricum ii ucide vina pe dinauntru!?

    eu mi-am inceput viata sexuala la 13 ani pt ca mama mea nu a stiut sa ma educe in sensul asta! m-a facut doar ca sa nu ma avorteze, nu a interesat-o niciodata cum ma simt, ce am mancat, daca am cu ce sa ma imbrac, daca sunt fericita, ce se intampla in viata mea, si din cauza asta m-am grabit! atatia ani in care as fi putut oricand sa raman si nu pt ca nu as fi stiut ca trebuie sa ma protejez ci pt ca nu m-a interesat….nu eram atat de constienta atunci…dar spre norocul meu nu am ajuns sa fac asa ceva pt ca am avut noroc!

    si acum ma intorc la voi: ce drept aveti voi sa judecati o femeie care ajunge sa faca asa ceva pt ca e constienta ca nu poate sa-i ofere nimic copilului? cine va credeti?!

  29. cine ma cred???o fata simpla cu principii, satula de idioate care nu gandesc!!si nu, nu am compasiune pentru parasute, fete care avorteaza, amante,betivi, drogati. de ce??pt ca seamna durere pt altii nevinovati si pt ca sta desi in puterea lor sa impiedice o astfel de situatie sau sa o \”repare\”, ii doare in paispe.acum, despre copil, nu ai cu ce sa-l cresti? da-l spre adoptie dar ai curajul sa-ti asumi faptele si sa-l lasi sa se nasca.povestile similare cu a ta nu ma impresioneaza, am cunoscut sute de fete care au crescut fara sprijinul parintior dar asta nu e motiv sa traiesti im promiscuitate. avortul nu e ok, cretine sunteti voi ca nu stiti si nici nu va pasa sa preveniti o sarcina nedorita. in fine, voi stiti cum sa va incurajati ca sa puneti capul pe perna noaptea!!!

  30. nici nu stiu cu ce sa incep…citesc pareri pro si contra, eu nu judec si nu voi judeca niciodata. toata viata mi-am dorit enorm un coil, am crezut ca atunci cand voi ramane gravida va fi o bucurie, se pare ca nu este asa. sunt insarcinata in 2 luni cu un barbat care isi doreste copilul, dar el nu este roman si are idei complet diferite fata de ale noastre in ceea ce inseamna cresterea si educarea lui. se pare ca tot ceea ce mi-am dorit vreodata s-a transformat intr-un cosmar. problema mea este acum sacrificiul, sa ma duc departe de cei dragi, singura, fara aparare, sau sa fac avort si sa ma chinuiesc singura psihic. ma torturez intruna, imi imaginez viata mea acolo, dar si viata mea aici cu un copil pe care nu as avea posibilitati sa il cresc singura. am tot cautat pareri, nu sunt de acord cu ceea ce scrieti \” sa va manance iadul\” etc. va rog nu judecati, nu se stie niciodata cand se va intoarce roata. asa s-a intamplat si in cazul meu…s-a intors roata la 360 de grade iar acum este groaznic. nu ma pot suporta, nu stiu ce sa fac, nu am cui sa cer un sfat. Atat va rog, nu ma judecati si ajutati-ma cu o vorba, nu cer mai mult. Multumesc

  31. Nu exista nici un motiv pe lume care ar justifica avortul. Si acum vorbesc din punctul de vedere al unei femei care a trebut prin asa ceva la 19 ani. Ajungi si regreti si ziua in care te-ai nascut daca ai cea mai mica urma de umanitate in tine.

  32. De ce judecati intr-un asemenea hal????Sunteti voi in masura sa o faceti?Eu nu am judecat pe nimeni si nu o voi face vreodata.Pana nu sunteti in aceasi situatie nu aveti de ce sa vorbiti asemenea lucruri.Am trecut si eu acum cateva zile printr-un avort,numai ca eu l-am facut pe cale medicamentoasa.Inca sunt marcata de cele intamplate dar imi asum responsabilitatile.Nu as fi in stare ca la 16 ani sa cresc un copil.Norocul meu este ca am avut un sprijin imens din partea iubitului meu caruia ii multumesc de fiecare data

  33. am si eu o intrebare …am facut un test de sarcina astazi si mia iesit o linie f rosie si un un roz pal …si miau intarziat probeleme cu 1 zi…ce sfat imi puteti da?..Va rog mult

  34. @ Redactia Enjoystyle.ro

    ok, inteleg libertatea gandirii & shit ….da\’ chiar nu puteti sa ne scapati de toti retarzii cu dumnezeu si religia ?!?

    cine crapa de dzeu, religie & shit, sa se duca la talibani … va fi primit(a) cu mare bucurie acolo!

    on topic: da, avortul e ff traumatic si nasol

    dar de 10x mai rau e sa ai un copil ,,doar ca asa zice cartea\’\’

    fuk off cartii si religiei!!!!!!!!!!!

    desigur, de 1000 x mai rau, e sa permiti nasterea unui copil cu defecte grave, care pot fi testate si depistate din timp

    stiti ca proiectul genomului uman s-a cam incheiat de ceva anisori, nu?

    cand sunteti de macar 2 sapt gravide, faceti un test genetic …

    …extrageti la un cabinet cu dotarea si specializarea necesara, cateva celule din embrion (stadiu morula sau blastula la inceput)

    o mare parte din bolile mutilante (inclusiv multe care dau retard mintal, autism, sindrom Down etc) sunt cauzate genetic, si puteti intrerupe sarcina din timp

    in felul acesta, nu mai chinuiti o viata ,,pt ca asa zice un preot pedofil si pervers\’\’

    RESPONSABILITATEA si RATIUNEA ar trebui sa ne fie religia, nu rahatul de biblie, dzeu & shit!

  35. @Fireheart Drakeflame

    Tocmai ai jignit cu mare parte din populatie cu acest comment fara sa dai doua parale. Daca nu stii ce vorbesti, tine-ti gura dar nu ataca niste valori care pe unii chiar ii ghideaza in viata. Crezi ca stiinta are toate raspunsurile? In cazul asta esti mai naiv/a decat pari.

  36. @Fireheart Drakeflame

    Daca iti da inteligenta pe dinafara, ar trebui sa stii ca Einstein credea in Dumnezeu. Te-ai intrebat vre-odata de ce? Daca te pui si studiezi putin, o sa descoperi ca de fapt stiinta explica religia. Ca teoria lui Darwin se potriveste cu Geneza. Ideea e sa stii sa interpretezi Biblia si sa intelegi ca nu e o insiruire de fantastic ci ca totul poate fi explicat stiintific, doar ca pentru unele lucruri stiinta nu a avansat suficient incat sa le inteleaga. Si daca la inceput a fost Big Bang, cine a provocat fenomenul? Si ce a fost inainte de el?
    Si cele ce au comis crima deja, sa nu caute compasiune la oameni. Ca nu sunt nici in masura sa le condamne si nuci nu le pot ajuta. Doar Dumnezeu ne poate ajuta!
    Eu din pacate am intrerupt o sarcina inainte sa se fixeze, printr-o injectie cu progesteron. Acum regret cumplit ca am ajuns in situatia respectiva! Asta este cel mai grav. Faptul ca ajungem in situatia respectiva. Daca fatul este bolnav, este crunt intr-adevar si ma rog in fiecare zi sa nu fiu nevoita sa iau o astfel de decizie. Am deja destule pacate si nu stiu ce as face daca mi s-ar intampla. Insa daca nu sunteti pregatite sa fiti mame, atunci ori apelati la castitate(cel mai bine), ori protejati-va ca exista gramezi de metode.

  37. Nu stiu cine a lansat minciune ca Einstein era credincios!

    http://www.freeinfidel.com/2008/05/13/einstein/

    in acest link, e prezentata o scrisoare a lui Einstein spre un filozof (scrisoare acum scoasa la licitatie pe sume mari…), in care Einstein il lamureste ce si cum

    folosea cuvantul ,,god\’\’ in acelasi sens in care noi folosim ,,sh!t\’\’ azi …. ca uimire, dar nu l-ai fi vazut tu pe Einstein sau altii, facand temenele !

    get real!

    referitor la ghidarea in viata …. esti libera sa revii la Evul Mediu & sh!t! chiar te rog…

    daca era dupa dusii cu pluta religiosi, nu am fi avut transplanturi de organe, transfuzii si cam 99% din ce defineste azi societatea moderna!
    nu am fi avut nimic din ce inseaman celulele stem

    asa ca da-i drumul …. fii spirituala!
    du-te intr o pesterea, manamca insecte si praf, si roaga-te la mantuirea sufletului

    nu o avea Stiinta toate raspunsurile ….da\’ in mod cert, are mult mai multe ca religia dobitoaca !!!

    — mie personal, mi se pare un act de sadism suprem, vecin cu psihoza, ca in mod constient, sa provoci suferinte inimaginabile unei fiinte, doar in numele a cai verzi pe pereti —-

    spartanii aveau ideea corecta – daca un copil s-a nascut diform, incompatibil cu viata, mai bine o moarte rapida, decat o viata torturata!

    aici intra si rahaturi de ritualuri alde circumzia la evrei, sau la africani care taie la femei clitorisul etc etc

    chestia aia cu ,,doar Dzeu ne poate ajuta\’\’ e o cretinatate demna de spitalul de boli psihice…

    …unde era asa-zisul dzeu cand atatia copii mor de foame ?!
    …unde era asa-zisul dzeu cand atatia copii au murit oribil, in flacari, violuri, batai etc ?
    …unde era asa-zisul dzeu cand atatia oameni au murit in mainile traficantilor de carne vie ?

    si mai am de la 2000 ,,…unde era asa-zisul dzeu cand….\’\’, dar am sta inca 10 ani

    acu o sa vine ipocritul si cretinul raspuns: ,, …isi primesc rasplata in Rai\’\’

    cel mai novic lucru — NU fumatul, NU bancile, Nu PDL, etc etc… ci idiotenia si ipocrizia religioasa

  38. @ON TOPIC

    a facut bine ca l-a avortat.
    da, e regretabil, dar decat sa se chinuie ,,ca asa a dat Dzeu\’\’

    tare pervers, idiot, cretin, cu mintea infecta, mai trebuie sa fie acest dumnezeu care necesita de la urmasii sai, astfel de dovezi de sadism si dureri supreme!

    alt articol demn de luat in seama si facut articol pe seama lui…

    http://www.libertatea.ro/detalii/articol/copilul-fara-creier-nicholas-coke-380119.html

    oricat de greu ar fi, cea mai rea decizie e sa il lasi sa traiasca …
    acesta e IADUL real, tangibil, autentic – starea acelui copil fara creier !

    nu ar fi de 10x mai umana, o injectie de eutanasiere, fara durere, demna, ca un adormit usor, decat o viata de chinuri cumplite, crize & sh!t ?!?

    nu zic ca ar fi o decizie usoara…dar trebuie sa lasam EGOISMUL nostru deoparte si sa ne gandim din perspectiva LOR …. voi chiar ati vrea sa traiti ca o leguma, cu crize non stop, care nu poate sa isi tina saliva in gura…?

    un raspuns de ,,da\’\’ denota grad maxim de idiotenie

  39. @Diana

    Cred ca ar trebui sa mergi la un ginecolog cam dupa o luna.Testele nu sunt atat de sigure.Si mie mi-a aratat tot aceea liniuta foarte stearsa si am fost.Probabil esti si tu sau doar o eroare a testului

  40. @Fireheart Drakeflame
    gandeste-te putin de ce a fost creata biblia in primul rand… daca prostimea nu ar avea frica de ceva, am trai intr-o lume a haosului. cu cei care cred in \”focurile iadului\” nu are nici un rost sa te certi, trebe doar ignorati.
    @Bianka
    o mama adevarata face ce e mai bine pt copilul ei, indiferent daca e bine pt ea sau pt restul lumii. probabil tu o sa suferi indiferent de decizia pe care o s-o iei, dar ce crezi ca ar fi mai bine pt bebe? o lume cu care tu nu esti de accord, sau sa-l feresti de suferintele vietii? sau poate mai sunt si alte variante?
    @ on topic
    in principiu sunt impotriva avortului, dar din pacate uneori trebuie luata aceasta decizie. am fost in centrele cu copii cu handicap sau abandonati… aia nu e viata…
    sper sa nu fiu nevoita vreodata sa am alegerea asta de facut

  41. @sayo

    toate cele 3 mari religii au foat create pt unicul major scop de a tine prostimea in frau

    Biblia in sine a fost alterata de peste 600 ori !!!!
    …sursa de increre ….ahaa…scuze, vad un porc zburand…

    prostimea nu poate fi controlata doar prin forta bruta, caci e mai numeroasa si puternica decat orice aparat statal, oricat de dictatorial

    dar prostimea (mai ales cand e saraca si supusa privatiunilor) are marele dezavantaj al unui psihic labil si dornic sa se agate de orice ii da o speranta barem, la orice mai bun – si daca imbini aceasta idee cu teama de moartem= religia dominatoare care te ameninta cu un fel de Iad, daca nu faci ce spune ,,binecuvantatul\” conducator si ,,binecuvantata\” carte

    nu am de gand sa intru in argumente cu tine, e off-topic, dar e interresant de remarcat de orice persoanan cu ratiune cat de auto-contradictorie, irationala total si inutila, e cam orice scriere majoranasa-zis ,,sfanta\”

    CONCLUZIE: religie = dominarea maselor de creduli prin psihologie de baza ….ia-i ce are mai de pret (liberul arbitru) si da-i ce crede prostimea, ca ii trebui

    merge 100% garantat, dupa cum se vede

  42. @sayo

    nu ai citit scoarta in scoarta nicio carte sfanta majora, altfel ai fi remarcat imediat ce inutile sunt!

    orice persoana RATIONALA, stapana pe sine, cu o educatie elementara, va fi mereu un membru valoros al societatii, fara a fi nevoie sa fie indobitocita

    NU am nevoie sa fiu o ,,oaie\”, ca sa inteleg si sa aplic concepte precum: decenta umana, respectul fata de cei din jur , indiferent de varsta, compasiune, sa ajut etc etc

    DAR am nevoie de religie sa comit atrocitati alde sa creez copii care se vor chinui groaznic pt ca asa imi ordona caii verzi pe pereti,….am nevoie de religie sa pot lasa alta fiinta sa sufere groaznic (copilul cela fara creier, oamenii in stadii terminale ce vor sa scape etc etc)…

    …am nevoie de religie aa fim IPOCRITI si sa pretindem ca doar noi (la modul general) avem ,,cheiA mantuirii\” (orice drequ o insemna si asta) si multe altele

    prefer un iadnal libertatii arbitrului decat siluirea si violul mintii sub masca ,,mantuirii\”

  43. @Fireheart Drakeflame

    Nu stiu dc esti femeie sau barbat, dar oricum te felicit pt felul in care gandesti.
    O societate organizata nu poate functiona fara reguli de buna convietuire, fara un cod de legi si un justitiar care sa se asigure de punerea lor in practica. Un Big Brother care sa aiba cate un ochi pt fiecare membru al acelei comunitati. Un justitiar al carui rol este, pe de-o parte, sa te protejeze de raul pe care altii ti-l pot face, pe de alta parte sa te pedepseasca pt raul pe care tu l-ai facut altora. O forta nevazuta care-ti urmareste si inregistreaza fiecare miscare, care-ti patrunde in cele mai ascunse si intunecate cotloane ale mintii, pt a descoperi gandurile tale perverse si interzise. O entitate invizibila, omniprezenta, vigilenta si necrutatoare. Un judecator iertator si milostiv cu cei ce-l asculta si-l urmeaza intru totul si necrutator cu ceilalti. Ceea ce ma intriga este mecanismul prin care crestinismul a fost atat de bine implementat. Sunt milioane de crestini care cred cu tarie in existaneta lui IIsus desi nici unul nu a fost prezent la crucificarea sau la invierea lui. Desi IIsus e mai mult5 personaj mitic, si nu istoric. O barca de care se agata muritorii cuprinsi de frica, de deznadejde si neputinta. IIsus este imaginea Omului Perfect ( sau a Barbatului Perfect) la care aspira orice bun crestin, este copilul impreunarii dintre uman si divin. Dintre efemer si etern, profan si sacru, intuneric si lumina. Cea mai frumoasa creatie a…..inteligentei omenesti. Inaccesibila mintilor marunte. Aceleasi minti marunte care au reusit candva sa impuna crestinismul prin chinuri si tortura. Oameni, efemeri, ignoranti, traind in bezna necunoasterii.
    \’\’…prefer un iad al libertatii arbitrului decat siluirea si violul mintii sub masca ,,mantuirii\”…\’\’
    Dumnezeu este cauza dintai si scopul din urma. Prin el ne explicam tot ceea ce intrece puterea noastra de explicatie si dam sens vietii. Oricat de mult ar avansa stiinta, si inteliegneta umana, niciodata nu vom ajunge sa ni-l explicam pe Dumnezeu.
    Unii cred ca sunt unelte in mana unui Dumnezeu razboinic si razbunator, si pornesc in lume cu propriul lor Juhad.
    Altii cred ca Dumnezeu e barbat (si prin urmare are penis) pt a putea sa creada in el. Sa-l respecte si sa-l iubeasca.
    Si sunt oameni care cred in Dumnezeu, ca-ntr-o inteliegenta suprema, fara nici o legatura cu religiile acestei lumi, cu dogmele si ritualurile lor. Religia fiind modul in care oamenii se raporteaza la Dumnezeu. Nu este dictata de Dumnezeu, ci de capaciatea fiecaruia de a si-l explica.

  44. @Norina

    da…

    mereu mi s-a parut de-a dreptul idioata la extrem, faza cu ,,ce daca sufera cumplit acum: asa vrea domnul….va ajunge in Rai pt suferintele sale\’\’

    daca asa sta treaba, domnul dzeu e de 10x mai dus cu pluta ca mine!

    si asta spune ceva, nu ? 😛

    dar hei! am uitat — necunoscute sunt caile domnului…da\’ si ale prostiei umane!

    bine zicea Einstein: universul si prostia umana sunt infinte ….dar nu sunt asa sigur despre primul

    eu sunt cel mai anti-familie, anti-copil, anti-reproducere persoana posibila….si totusi, am extrem de deranjanta senzatie, ca gandesc de 10x mai normal si uman decat toti ,,dreptcredinciosii\’\’ pusi la un loc

    asta in sine e extrem de deranjant cred…

    PS: sa evitam va rog, intrebari retarde alde: da atunci ce e dupa moarte ?!

    simplu — transformarea energiei!

    constiinta (neuronul etc) e un fenomen de sorginte cuantica (ceva gen reactii atomice etc)…adica energie pura

    revii in starea de cuanta, de unda energica in care ai fost mereu

    Mark Twain: ,,am fost mort milioane de ani inainte sa ma nasc, si nu m-a deranjat niciun pic\’\’

  45. CITAT:
    ,,Dumnezeu este cauza dintai si scopul din urma. Prin el ne explicam tot ceea ce intrece puterea noastra de explicatie si dam sens vietii…\’\’

    oamenii lu\’ Inorogul Roz pe perete, au avut lumea la dispozitie secole la randul, in zeci de feluri si forme …
    …au ,,izbutit\’\’ doar sa faca de 10x mai mult rau ca razboaiele mondiale, si ciuma bubonica impreuna

    pot sa aleg ignoranta mea (de gnostic…) si calea mea ,,limitata\’\’ si liber-ganditoare in schimb ?!?

    nu vreau sa platesc acea ,,cunoastere divina\’\’ cu atrocitati fata de care si Pol Pot si Stalin impreuna, par Gandhi …

  46. Nu sunt de acord cu faptul ca o crima, cum este avortul, isi are pe lumea asta vreo justificare. Pentru o crima facuta din legitima aparare esti pedepsit, dar pentru o crima facuta impotriva cuiva lipsit de aparare exista intelegere si justificare. Nu judec persoanele care recurg la acest gest, judec si nu sunt de acord cu faptul in sine.
    Intradevar, cred ca, disperarea prin care trece o femeie in momentul in care afla ca e insarcinata si nu isi doreste acest lucru e cumplita. In momentul acela psihicul actioneaza asupra femeii in doua moduri, unul pozitiv si unul negativ. In mod negativ, i se expun in minte toate lipsurile, neajunsurile, greutatile pe care le-ar putea suferi odata cu nasterea pruncului si de cele mai multe ori mintea ei le exagereaza si nu admit nici o schimbare in bine. Iar in mod pozitiv, femeia incepe sa realizeze ce se intampla cu dansa. Constientizeaza faptul ca corpul ei poate da viata, in corpul ei este o faptura minunata, care depinde de ea, care are nevoie de iubirea ei. In cele mai multe cazuri, tanara mamica, nu asculta nimic din ce este uman in ea si actioneaza cu barbarism, ucigand acea faptura, care este sange din sangele ei.
    Si explicatia acestui act barbar, este justificata de temerile pe care tanara mama le-a avut in legutara cu situatia financiara, dispretul societatii sau cu afectarea relatiei cu tatal copilului. Daca tanara mama s-a temut ca va fi parasita de tatal copilului si ca acesta nu-si va accepta responsabilitatea pe care o are, ea de ce este capabila de acelasi gest, de a nu-si asuma responsabilitatea si de a-si ucide pruncul???

  47. @Irina

    frumoasa faza cu iubirea….atat doar ca nu e singurul factor crucial nici pe departe!!!!

    <<LA FEL>> de important: banii, cineva sa ne ajute, o viata stabila, noi insine sa fim stabili dpdv sanatiatii fizice si psihice etc

    mereu m-a uimit cum oamenii sunt atat de responsabili cand e vorba de pilda, de adoptia unui caine si isi pun intrebari mature alde ,,am BANII $$$ cu ce sa il cresc…..am timpul…..am energia….posibilitatile etc etc ? \’\’

    total paradoxal, cand e vorba de un copil uman, << INFINIT >> mai important ca un caine, o dam cu mucii in fasole si luam pe ,,dzeu a vrut asa\’\’ in brate, ca o justificare cretina pt a condamna o fiinta la o viata oribila, doar pt ca asa zice un rahat de carte

    sunt eu singurul care remarc cretintatea acestui paradox…. ?!?!

    sigur ca nu e chiar bine avortul, dar decat o viata nenorocita, fie datorita lipsurilor, fie datorita unor evenimente fortuite (alde niscaiva handicapuri etc), mai bine o moarte curata si rapida

    viata si moartea sunt legate la fel de strans, ca verdele si iarba…

  48. Intr-adevar e usor sa judeci , mai ales cand nu ai trecut prin asa ceva . Intr-adevar e si prostia , sunt si temerile , gandurile , teama si toate astea combinate cu bucurie ….nu stii ce simti , nu intelegi , nu vrei sa faci nici avort dar nici nu te vezi mai departe ….nu stii ce simti , nu stii ce vrei , nu stii ce decizie sa iei . Daca alegi calea cea mai simpla urmarile sunt urate , atat din pc de vedere psihic , cat si (posibil sau nu) fizic . Daca poti sa n-o faci , n-o fa iar daca ai facut-o …cauta in tine raspunsul si vezi ce poti schimba . Timpul nu-l poti da inapoi , sa repari nu poti s-o faci dar incearca sa te trezesti , sa te cauti pe tine , sa fii responsabila , rationala si precauta . Si schimba ceva in tine , pacatul sau ce-o fi fapta asta , sa nu fie in zadar . Macar atat . E o parere .
    O zi frumoasa tuturor !

  49. @Fireheart Drakeflame
    o singura intrebare am si eu: tu nu ai observat ca esti singurul barbat care isi da cu parerea asa de ostentativ si cu atata incapatinare? De ce iti dai tu cu parerea cand subiectul este total pe langa tine? De unde stii tu ce este acela un avort, in afar de definitia proriu-zisa pe care orice persoana o gaseste intr-un dex? De unde stii tu ce simte o persoana atunci cand ii creste UN OM in pantec? Cum poti tu sa stii, om cinic si cu pareri total pe din-afara, ce inseamna sa iubesti o persoana care inca nu s-a nascut? Au fost mai multe intrebari dar nu m-am putut abtine.

  50. @Ele

    1) mereu ma uimeste, in sens negativ, cat de mult ii poate manca in fund pe oameni (de fapt: muieri…) de dzeu …

    2) cum bine ai zis si tu, ce simte EA — atunci de ce tot bagati la inaintare rahaturi cu omul ,sufletul si alte tampenii ?!

    daca femeia s-a ventilat in public, atata voia!

    clar nu o intereseaza parerea religioaselor duse cu pluta … altfel, nu o facea (avortul si/sau postarea)

    mereu mi se pare cretina chestia, cand unii oameni (adica unele muieri…) incearca sa isi impuna vointa asupra altora, ca si aici cu predicile alea religioase ce nu valoreaza nici cat o hartie igienica folosita!!!

    e corpul ei !!! e proprietatea EI !!!
    a luat o decizie matura, corecta dpdv RATIONAL, asa cum trebuia ….

    e corpul si viata ei, nu al cailor verzi pe pereti, si nici al ratatelor religioase care isi irosesc viata lingand icoane si hranind maidanezi, zicandu-si ,,doamne! ce bune la suflet suntem! sigur ajungem in Rai\’\’

    eu sunt galeata de apa rece ca gheata, de ratiune, aruncata pe fata incinselor religioase 😛

  51. @Fireheart Drakeflame

    Tu nu esti galeata de apa rece de ratiune, tu esti omul care crede ca numai el are dreptate si ca daca toata lumea l-ar urma, ar fi atat de bine!!! Tu nu admiti nici un alt punct de vedere, deci nu esti rational. O persoana rationala da voie si altora sa gandeasca, cum pot ei, in felul lor. Tu stii ca sunt psihiatrii (oameni care lucreaza toata ziua cu nebuni) care nu doar ca admit ca exista Dumnezeu ci si recunosc ca oamenilor le face bine sa creada in El? Sau tu esti genul care crede ca toata lumea greseste numai el are dreptate? Imi pare rau pentru tine pentru ca asa gandeau dictatorii si tiranii! Toata lumea are voie sa gandeasca cum crede si sa isi traiasca viata asa cum vrea. Pe de alta parte, omul face multe greseli in viata, deci poate face o greseala (avort) si apoi sa regrete o viata intreaga, la propriu. Dar sunt convinsa ca tu habar nu ai despre ce vorbesc eu. Tu nu ai facut nici o greseala deci nu este nevoie sa iti imaginezi cum se simte o femeie (sau muiere) cand face o greseala catastrofala de acest gen. Asa ca, sfatul meu (chiar daca sunt convinsa ca nu ai nevoie de el): nu mai vorbi despre ce nu stii, nu mai comenta la rece lucruri pe care oamenii le traiesc si nu mai judeca credinta oamenilor. Fiecare are voie sa creada in Dumnezeu daca asa vrea. Fiecare are voie sa nu creada. Este vorba de LIBERUL ARBITRU. La fel, fiecare are voie sa fie pro/anti avort mai ales cand stie despre ce vorbeste si nu vorbeste din carti proaste de filozofie.

  52. buna fetelor.imi pare rau pentru decizia care ati luat-o.sunt de parere ca nu trebuie sa judeci numai Dumnezeu are dreptul sa ne judece.Fiecare raspunde pentru pacatele lui in fata lui Dumnezeu.Este greu, stiu prin ce ati trecut.eu la 19 ani am aflat ca sunt insarcinata, eram in clasa a 12 a si iubitul meu (acum sotul) era la facultate.nici unul nu lucram locuiam fiecare la parinti dar amandoi am decis sa pastram copilul desi ne va fii greu. Cu bucurie in suflet va spun ca am trecut prin mom deosebit de grele dar Dumnezeu a fost alaturi de noi si ne-a daruit o fetita frumoasa care are acum 6 ani.Parintii nu au fost de acord nu ne-au sprijinit doar socrul dar va spun cu mana pe inima ca ne-am descurcat.acum suntem casatoriti fetita noastra e mare si timpul le-a rezolvat pe toate.intre timp mi-am dat bacul si acum sunt stundenta la medicina.ne-a fost greu e drept dar am ales sa dau viata nu sa fac o crima.Dumnezeu a fost alaturi de noi si ne-a ajutat.sunt mandra de decizia pe care am luat-o.recunosc ca desi mama m-a dar afara din casa cand a aflat ca sunt insarcinata am stat la colege, asta nu m-a impiedicat sa nu duc sarcina la capat.riscam sa nu mai termin liceul dar nici asta nu m-a impiedicat.vina a fost a noastra ca nu me-am protejat nu a copilului.Sfatul meu este sa pastrati sarcina orice ar fi o sa vedeti ca Dumnezeu va ajuta.la fel cum a fost si in cazul meu.Am suferit mult am crezut ca nu o sa mai am familie dar nu regret nimic.fetita mea creste este foarte frumoasa si cand rosteste cuvantul mamai ma face sa uit de toate necazurile.nu este bucurie mai mare ca aceeea cand ai pe cineva care te iubeste langa tine.nu e bine sa renunti la o fiinta ce creste in pantecul tau pentru nici un barbat.dar cum am spus si la inceput e doar un sfat.eu nu pot sa judec ca am dreptul acesta. Numai Dumnezeu il are noi oamenii nu.cazul meu a fost unul fericit.sotul meu a ramas langa mine desi amandoi eram niste copii.

  53. @Ele

    Nu sunt inchis la alte pareri —- dar oile religioase cu creierii spalati NU au pareri proprii !!

    Ele reproduc, ca niste roboti, niste pasaje, avand ZERO, efectiv ZERO idee, care e treaba cu religia, ce, cum, cand etc.

    Pt oile religioase cu creierii spalati, e suficient sa auda: ,,asa e din mosi stramosi\’\’

    Ele, vorbesti prostii fara sa stii —- sa ai pareri inseamna sa fii critic, sa treci TOTUL prin filtrul ratiunii, sa ai un fundament bazat pe ceva tangibil, rational, demonstrabil.

    Tu si celalalte oi religioase nu aveti pareri — suneti gramofoane stricate ale retardei piese ,,dzeu e mare dzeu mantuieste tra la la la la\’\’

    CONCLUZIE: oile religioase NU au parere, caci asta implica spirit critic, rational, in totala contradictie cu atitudinea necesara a fi ,,un bun dreptcredincios\’\’
    sunt doua chestii care se bat cap in cap – ca si cum intunericul si lumina simulatan in acelasi loc, sau ca o sfera patrata etc etc

    asa ca ma tem, ca unicele persoane cu pareri reale sunt cele rationale, critice

  54. Am trecut pana nu de mult prin aceasta experienta neplacuta, crunda, tragica, care mi-a marcat viata!am fost nevoita sa fac asta, nu avea incotro.tatal copilului ne-a parasit ca a aflat c sunt insarcinata, el care pana atunci si-a dorit mai mult decat orice pe lume sa fie tata…cand a fost pus in fata faptului implinit a fugit si nu a vrut sa mai stie de noi…a fost tragic ca a trebuit sa trec singura prin durerea asta cumplita care nu pt fi exprimata in cuvinte.de atunci nu e seara sa nu plang si sa nu regret.ma omoara constiinta dar nu mai pot da timpul inapoi….am pierdut ce a fost mai de valoare….e tragic ptr o mama sa fie obligata sa faca avort ca nu are incotro….nu e de ras si nu e de judecat! sa fereasca dumnezeu pe toate femeile de asa ceva!si celor care au facut asta….sa le ierte dumnezeu si sa le dea puterea sa mearga inainte.doar cine a trecut prin asa ceva, va putea intelege durerea….:(

  55. Este avortul o crima? parerile sunt evident impartite. Incer ca sa consolez poate cu faptul ca daca esti insarcinata in abia cateva saptamani, copilul nu este format, este cat un bob de sambure, nu are constiinta, nu are sentimente, practic nu traieste inca, deci nu poti ucide ceva ce nu e viu. Nu e o crima dar este imoral. Nu avem niciun drept sa negam viata altei fiinte. Dar disperarea, teama de deciziile mari te pot indemna la astfel de fapte. Am aproape 21 de ani si azi am facut un avort. De ce l-am facut? Cand tatal copilului meu ma vrea ca nevasta, cand parintii lui mi-au spus ca ne sustin si ca sunt foarte fericiti? Cand am o situatie financiara ok? De ce? De teama, de proasta. Nu am putut sa imi asum responsabilitatea pt ce am facut, nu am putut sa imi iau inima in dinti si sa le spun parintilor mei (parinti de nota 10 tin sa mentionez) ca sunt insarcinata si sa nu voi putea sa imi termin facultatea anul urmator daca tin copilul. Nu as fi putut sa termin facultatea pt ca eu invat in strainatate, unde sunt singura, iubitul meu si intreaga familie este in romania, ar fi trebuit sa raman si eu aici pt a avea copilul, pt ca singura nu m-as fi descurcat acolo. Si uite asa, din teama de ai dezamagii pe parintii mei care au investit toti banii lor in visul meu de a studia in strainatate, am luat decizia sa fac avort. Sufar mult dar acum e prea tarziu sa dau timpul inapoi. Nu pot decat sa traiesc toata viata incercand sa imi repar cat de cat greseala. Dar oriocum, nimeni nu are dreptul sa ma judece. Nici pe mine nici pe alte femei care au fost si vor fii in locul meu. De ce sa ma acuze cineva de crima ca am eliminat un embrion de cateva saptamani? pt ca i-am refuzat dreptul la viata? da, ok, e foarte urat ce am facut. Insa dreptul la viata il refuzi si cand iei pilula de a 2-a zi, si cand folosesti anitconceptionale sau prezervativ. Refuzam drepul la viata mereu! Doar ca unele sunt mai grijulii si il refuza din timp. Altele, ca mine, il refuza la limita. Altele, il refuza cand copilul este deja format si traieste (in stadiul asta abia se poate numii crima!) Multi poate or sa ma judece si or sa arunce cu pietre- de ce nu ai luat anticonceptionale- pai pt ca am o boala de sange ereditara pe care ele mi-o pot declansa! Oricum ar fii situatia, nimeni nu are dreptul sa judece pe nimeni, cu atat mai putin sa aruncati cu vorbe gen O sa arzi in iad, L-ai pierdut pe Dumnezeu! Daca sunteti asa bisericoase si sfinte cum va credeti, nu v-a invatat biserica aia mincinoasa ca nu e voie sa judeci tocmai pt ca nu esti Dumnezeu? Nu v-a invatat ca suntem oameni si gresim? (ca sa nu existe discutii si pe tema asta, cred in Dumnezeu dar nu in biserica si in preotii astia perversi si mincinosi).

Lasă un răspuns la vanessa Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.