Cu ce vin asortam felurile de mancare?

Sigur ti s-a intamplat cel putin o data sa te afli la o masa de 3-4 persoane si sa nu te intelegi cu ceilalti asupra a ce fel de vin ar trebui sa comandati. Sigur exista cineva printre voi care iubeste un anume tip de vin si l-ar bea indiferent de context, de felurile de mancare de pe masa, de ceea ce urmeaza sa faceti mai departe. Sigur exista cineva care isi pune apa minerala in vin si altcineva care tine mereu sa comenteze si sa spuna ca e pacat sa strici vinul in acest fel. Asa e cu vinurile: devin subiect de conversatie inca dinainte sa se umple primul pahar, ca sa nu mai spun cum se dezleaga limbile dupa ce s-au golit cateva sticle…

Sa lamurim ceva din start: vinul nu e o simpla bautura. Vinul e un fenomen social. Istoria lui milenara dovedeste cat de important a fost el in antropologia societatii. Burebista a trebuit sa taie viile ca sa-si mai aduca ostenii cu picioarele pe pamant, in timp ce romanii spuneau „In vino veritas”, observand inca de pe atunci cum creste samanta sinceritatatii in barbat atunci cand este bine udata cu licoarea despre care vorbim. Prima minune a lui Iisus nu intamplator a fost transformarea apei in vin, la nunta din Cana Galileii. Iar acum o mie de ani, poetul persan si musulman Omar Khayyam, un pasionat cantaret al acestei bauturi, zicea ca „Vinu-i filtrul magic al linistii perfecte/ E-un alchimist ce schimba in aur plumbul vietii.“

Citeste si:  Bucataria italiana (partea I)

Fiind un fenomen social, ca si vestimentatia, vinul se supune modei vremii. Asa incat si printre noi se vor gasi mereu unii care prefera hainele la moda si vinurile la moda si altii care prefera clasicul in felul cum arata si in ceea ce isi toarna in pahar. Si asa si trebuie sa fie, iar acesta este primul lucru pe care trebuie sa-l inveti in privinta vinurilor: gusturile tale sunt singurul tau stapan. O carafa de vin de masa bine facut poate fi mai valoros pentru tine decat o sticla de colectie, veche de 60 de ani si de 500 de ori mai scumpa, la fel de bine cum o pereche de tenisi comozi se poate dovedi mai folositoare decat niste sandale cu toc. De altfel, s-au facut niste studii de caz care au dovedit ca, in multe cazuri, prejudecata consumatorului cu privire la felul de vin e mai importanta decat vinul in sine. Altfel spus, vinul mai scump li s-a parut mai bun decat cel ieftin, fara sa stie ca de fapt era vorba de acelasi sortiment… In opinia mea, deci, masura cu care bei si felul in care stii sa te bucuri de vin sunt mult mai importante decat tipul de vin in sine.

Citeste si:  Supa-crema de ciuperci cu pui

Totusi, pana sa ajungi sa iti cunosti bine gusturile si sa stii ce fel de vin ai vrea sa bei in functie de ocazie, exista cateva reguli care se pot dovedi foarte utile in ghidarea ta pe taramul oenologiei.

Una din reguli este ca, daca pentru o masa cu mai multe feluri de mancare, trebuie sa alegi un singur fel de vin, e bine ca acel vin sa fie sec, sau cel mult demisec. Vinurile dulci – desi sunt foarte cautate in randul tinerilor cu mai putina experienta – sunt mai grele si sunt rezervate deserturilor. In acelasi tip de situatie este de preferat ca vinul sa fie alb sau roze, pentru ca vinurile rosii nu prea se potrivesc apertivelor.

Beti vinurile in ordinea crescatoare a tariei. Vinurile albe spumoase sunt cele care deschid cel mai bine o masa – desi multa lume lasa „sampania” pe finalul distractiei, ca si cum s-ar mai intelege din gustul ei delicat dupa o portie de friptura de porc bine condimentata. Pastrati vinurile rosii si tari (sau cu adaos de alcool – tip sangria) pentru partea de sfarsit a distractiei, indiferent daca vreti o noapte de neuitat alaturi de iubitul vostru sau doar sa dormiti bine.

Asortati culorile vinului cu mancarea. E simplu: vinurile cu culori inchise merg bine cu mancarurile de culoare inchisa: vita, porc, paste bologneze. Vinurile albe se potrivesc cu aperitive, salate, peste si pui.

Citeste si:  In alb si negru

Asortati consistenta vinului cu cea a mancarii. Un vin greu, precum Merlotul, duce bine consistenta preparatelor din vanat, pe cand o Feteasca sustine perfect gustarile sau mancarurile hipocalorice.

Asortati regiunea de provenienta a vinului cu cea a felului de mancare. O mancare specific italieneasca, precum pastele, merg cu un Riesling italian. Nu stiu de ce, dar credeti-ma ca asa e. Branzeturile frantuzesti precum Camembert-ul merg cu un Cabernet sau un vin rosu de Burgundia. O branza de oaie sau de capra romaneasca cere o Feteasca Alba.

Asortati gustul acru-dulce al mancarii cu cel al vinului. De exemplu, pestele si toate mancarurile care se dreg cu zeama de lamaie sau otet cer gustul acrisor si aroma usor citrica a unui Sauvignon Blanc, in timp ce dulceata unei prajituri sau a fructelor cere o Tamaioasa Romaneasca sau o Busuioaca de Bohotin.

Si ca sa nu inchid subiectul inainte de a va face si o recomandare personala: daca v-ati comandat mancare cu asa-zis specific romanesc (sarmale, tochituri, rata pe varza, fasole cu ciolan), incercati sa le asortati cu un Pinot Noir usor spritat. Eu cred ca pentru un asemenea vin demisec au fost facute aceste feluri de mancare, iar un pic de apa minerala pusa peste vin nu doar ca atenueaza gustul de tanin, dar poate face minuni in perioada de vara fierbinte care urmeaza.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.