Gradina si livada bio intretinute prin compostare

Compostare nu e numai atunci cand iti perforezi biletul de autobuz. In agricultura, in gradinarit, prin acest procedeu se obtine un ingrasamant natural, de foarte buna calitate. Cine are macar o curte, chiar si fara gradina, poate lesne culege roadele compostarii de la pomii care n-au cum sa lipseasca din acel spatiu.

In amestecul numit compost intra o buna parte din ceea ce de regula aruncam la gunoi. Deseurile biodegradabile ne vor servi sa fertilizam solul. Primul pas il reprezinta gasirea recipientului care va contine compostul. E de preferat sa aiba cel putin un metru cub volum. Poate fi un butoi mare de plastic sau de metal, caruia vom avea grija sa-i dam mai multe gauri in lateral, deoarece aerarea compostului e un pas necesar reusitei. De asemenea, butoiului trebuie sa-i fie ciuruit un pic si fundul, contactul cu solul al materialelor care merg la compostare fiind obligatoriu. Se poate, de asemenea, confectiona o cusca din scanduri, cu spatiu de cativa centimetri intre ele, infipte in sol. Locul rezervat recipientului trebuie sa nu fie nici permanent umbrit, nici scaldat tot timpul zilei de razele soarelui.

Citeste si:  Cum reciclezi CD-urile

Operatiunea o demaram in sezonul cald. Procesul fermentatiei e de durata: intre o jumatate de an si un an de la umplerea butoiului sau a tarcului.

Asadar, ce intra la compostare? Frunze uscate, iarba, buruieni care inca n-au facut seminte, cenusa de lemn, coaja de copac, bucati de lemn maruntite, coceni de porumb, balegar, gainat, coji si resturi de fructe si legume, coji de nuci si de arahide, hartie, ambalaje de carton, muschi de copac, fulgi de gaina, coji de oua, pamant. Si iata ce nu trebuie sa intre: buruieni cu seminte, plante tratate chimic, carne, oase, lactate, plastic, metal, sticla, cenusa de carbune, tiparituri colorate.

Citeste si:  Cum scapam de dependenta de ciocolata?

Compostul nu trebuie sa fie nici excesiv de ud, nici uscat. Cartonul sau rumegusul le vom inmuia in apa inainte de a le arunca in butoi sau le vom pune alaturi de substante mai umede, cum ar fi balegarul, resturile de fructe, fructele cazute. Pentru o fermentatie spornica, e de preferat ca materialele sa fie cat mai maruntite, iar cand le punem la compostare, sa le punem cat mai multe odata.

Procesul de compostare poate dura si un an, spuneam. In cazul unei gradini mai mari, al unei livezi, nu-i deloc rau daca puneti doua recipiente. Pana apuca sa se fabrice compostul intr-unul, incepem sa-l umplem pe celalalt. Iarna, fermentatia stagneaza. Butoiul va sta acoperit cu o folie de plastic, iar de cum se incalzeste, microorganismele reincep sa lucreze. Folia poate sa ramana deasupra butoiului in orice anotimp. Ne dam seama cand e gata compostul daca amestecul e unul maro inchis, cu miros miros proaspat de pamant, fara rame si alte insecte si sfaramicios. Acest sol cu bulgarasi, pentru ca de acum incolo compostul poate fi socotit sol, e optim pentru agricultura: nici nisipos, nici argilos.

Citeste si:  Sfaturi de casa

Am scapat de gunoi menajer si am obtinut un ingrasamant natural. Cum il folosim? Simplu. Sapam la radacina plantelor al caror sol vrem sa-l fertilizam si imprastiem in sapatura compostul. Nu mai trebuie amestecat cu pamantul si nu are importanta in ce anotimp indeplinim munca asta.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.