Please select a featured image for your post
Situat in Orientul Mijlociu, Israelul poate oferi turistului gurmand o experienta culinara extrem de complexa. Regasim in bucataria israeliana preparate specifice zonei, insa latura cea mai interesanta a gastronomiei locului este cea care este strans legata si conditionate de normele religioase. Evreii respecta cu strictete traditia care le impune sa consume, mai ales de sarbatori aceleasi bucate pe care le-au consumat si stramosii lor, in semn de respect si in ideea mentinerii vie a spiritului national.
Orientul Mijlociu a adus in Europa fast-food-ul bun adica shawarma, falafel, humus etc. Daca la noi produsul cel mai raspandit este shawarma, israelienii prefera falafel, acele chiftele din naut condimentate si prajite in ulei, care sunt insotite de lipie si eventual o salata de castraveti sau diferite sosuri. Cea mai importanta mentiune ar fi aceea ca toate aceste produse sunt mult mai condimentate si bogate in arome si savoare la Tel Aviv decat la Bucuresti sau Timisoara.
Revenind la aspectul traditionalist al bucatariei israeliene, aceasta este intr-adevar unul evident, chiar si prin ceea ce mananca, israelienii isi manifesta apartenenta la comunitatea religioasa. Exista cateva reguli stricte ce trebuie respectate in momentul in care se pregatesc bucatele. In primul rand carnea de porc sau crevetii sunt exlusi in totalitate, sunt preferate doar pasarile, rumegatoarele si pestele, in momentul sacrificarii se incearca eliminarea completa a sangelui din animalul sacrificat. Carnea este de cele mai multe ori prajita sau sarata deoarece acestea erau si in vechime metodele cele mai bune pentru a o pastra. O alta restrictie importanta este aceea ca produsele lactate si cele din carne nu trebuie sa fie preparate impreuna, de altfel in restaurantele mari care servesc mancare kusher (care respecta toate perceptele religioase) exista deobicei cate o incapere separata pentru pregatirea produselor.
Religia, dupa cum spuneam, influenteaza in mod direct ceea ce se afla pe masa evreilor. De exemplu in ziua de Shabbat, zi dedicata odihnei si spiritualitatii sunt pregatite mancaruri mai alese, in general fiecarei sarbatori ii este asociat un anumit meniu. Cu ocazia Seder care aminteste de perioada sclaviei din Egipt pe masa traditionala gasim matzah (un fel de paine nedospita), charoset (amestec de nuci macinate, mere, scortisoara si miere), oua, apa sarata, marror (hrean), karpas (cartofi fierti cu patrunjel) dar si zroah carne cu os. Co ocazia Sarbatoarii Luminii (Hanukka) se prepara mancaruri in ulei, amintim aici doar latkes (chiftelute de cartofi) si sufganiot (gogosi umplute cu dulceata).
Branzeturile si produsele lactate ocupa si ele un loc important in meniul israelian. Deobicei sunt mai grase, pana la 15%, sunt folosite la prepararea salatelor sau a sandvichurilor, specifice sunt branza cu masline si Coteje, mici gogoloase care se intind pe paine.
In Israel se bea mult ceai negru si cafea turceasca sa unes, dar si multe sucuri naturale de fructe sau shake-uri. Ca si in celelalte tari din aceasta zona sucurile proaspete sunt recomandate cu caldura localnicii fiind adevarati maestrii in prepararea lor.
Vinul este un alt produs israelian care incepe in ultima vreme sa fie din ce in ce mai apreciat. In mod traditional vinul era folosit doar ritual dar in ultimele decenii podisul Golan a inceput sa fie valorificat si prin crearea unor culturi viticole.
O ultima remarca in cadrul scurtei noastre treceri in revista a bucatariei israeliene ar fi aceea ca dincolo de aceasta latura traditionala exista o alta, mult mai vie si mai greu de catalogat. Marea majoritate a cetatenilor statului Israel sunt imigranti din intreaga lume, care implicit au adus cu ei obiceiuri culinare din cele mai variate, de la cele est-europene la cele americane sau nemtesti astfel ca nu putine sunt locurile unde toate aceste influente se amesteca intre ele si cu cele traditionale evreiesti.
