Please select a featured image for your post
In sud vestul Oceanului Pacific se afla una dintre cele mai izolate tari din lume. Alcatuita din doua insule mai mari, cu o suprafata de 268 de mii de km patrati si cu o populatie de aproximativ 4 milioane de locuitori, Noua Zeelanda este la o distanta de aproximativ 2000 de km de orice teritoriu locuit si apartine ca si indepartatul ei vecin Australia, de Regatul Unit al Marii Britanii.
Din punct de vedere al influentelor culturale implicit si in gastronomie, Noua Zeelanda are foarte multe lucruri in comun cu Australia, atunci cand vorbim despre influentele englezesti, despre cultura vitei de vie si industria vinului care a cunoscut in ultimii ani recunoasterea internationala sau despre restaurantele unde regasim influente din toate colturile lumii.
Vorbind despre influente, merita amintit faptul ca Noua Zeelanda gazduieste numeroase festivaluri culinare. Unele reunesc maestri bucatari din toate colturile lumii si permit participantilor sa guste preparate culinare iesite din comun, altele sunt pur si simplu un bun prilej de a gusta preparate speciale, dar nu dintre cele mai rafinate, sau de a degusta un vin local, totul intr-o atmosfera relaxata pentru a uita de grijile cotidiene (un exemplu in acest sens ar fi de amintit Marlborough Food and Wine Festival). Fara a intra in foarte multe detalii amintim alte cateva evenimente de acest gen Harvest Hawke’s Bay Wine and Food Festival, Martinborough Food and Wine Fair, Devonport Food and Wine Festival, iar pentru cei care prefera fructele de mare exista Bluff Oyster and Southland Seafood Festival. Un eveniment aparte este Hokitika Wild Foods Festival, acolo unde bucatarii isi lasa imaginatia sa zboare creand feluri dintre cele mai nastrusnice, care nu vor fi niciodata incluse intr-un meniu de restaurant. Altfel spus este un festival ce poate fi incadrat la categoria sport extrem in farfurie.
Trecand peste deja enuntatele puncte comune cu australienii, bucataria neo-zeelandeza are particularitatile si produsele ei specifice. Amintim aici cateva legume exotice, cartoful dulce (kumara) sfecla argintie care are de asemenea un gust dulceag sau kumi-kumi, o varietate locala de dovlecel, asta pe langa numeroasele fructe pe care le ofera cu generozitate natura.
Fauna locala este una extrem de variata, nici retetele locale de vanat nu lipsesc, cu toate acestea specificul locului este legat de carnea de cerb, o carne slaba, fara colesterol sau calorii care se poate gati in cel mai simplu mod la gratar, dar poate sta si la baza unor meniuri mai elaborate. Desi am vorbit despre fauna si vanatoare, e bine de stiut ca in Noua-Zeelanda cerbii sunt crescuti in ferme speciale, bine controlate, crescatoriile de cerbi fac practic parte din programul de dezvoltarea agriculturii.
Bucataria traditionala a populatiei locale, maori ocupa un loc aparte in traditia locala fiind practic rupta de tot ce inseamna influente europene. Bucataria maori este strans legata de cea a Polineziei tropicale, adaptata insa la un climat mai rece. Bastinasii foloseau cateva metode speciale pentru a praji sau fierbe alimentele (initial strict cele locale) fie in niste mici cuptoare de pamant fie, in zonele cu ape termale direct pe abur. In general bucataria maori se baza mult pe amestecul de gusturi si arome plecand de la ingrediente din cele mai diverse, fructe, ierburi, seminte, peste, fructe de mare. Astazi se mai poate vorbi cu greu despre o bucatarie traditionala maori deaorece si aceasta a preluat multe in elementele culinare de preovenienta engleza sau hai sa spunem moderna.
Pe scurt, in cazul in Noua Zeelanda ar fi bine sa nu ratati friptura de cerb, un pahar din cel mai bun vin local, un desert pe baza de fructe proaspete si, poate nu in ultimul rand incercati sa gasiti unul din restaurantele in care se mai gateste maori, pentru a cunoaste o alta lume culinara.
