Un studiu aparut luna trecuta in British Medical Journal afirma ca am luptat cu dusmanul gresit. Despre ce este vorba? Despre sunca generoasa, laptele plin de grasimi, untul galbui si branza cremoasa, generoasa.
Probabil multi din voi au auzit de cat de nocive sunt grasimile saturate si de impactul lor devastator asupra circulatiei, vaselor de sange si greutatii corporale. Si nu doar ca au auzit de asta profanii, dar si medicii le-au prescris celor care sufera de afectiuni cardiovasculare diete care excludeau sau limitau drastic consumul de carne rosie, grasime si lactate grase. De asemenea, stiam ca exista un colesterol bun si altul rau.
Noul studiu vine si afirma ca inamicii erau, de fapt, altii: carbohidratii, grasimile trans si zaharul.
Un studiu realizat la UCLA din 2009 arata ca trei sferturi dintre pacientii internati in urma unui infarct miocardic nu aveau un colesterol mare, ceea ce aveau insa era sindromul metabolic: un cumul de semnale ingrijoratoare precum hipertensiune, nivel mare de zaharuri in sange, obezitate abdominala, nivel mare de trigliceride si colesterol bun scazut.
Dupa anii ’70, obezitatea a explodat. Industria alimentara a incercat sa acopere gustul fad al alimentelor degresate cu adaos de zaharuri. Cine a calatorit in SUA si a mancat alimente semi-procesate, stie despre ce vorbesc: totul este dulce, totul are „cron syrup”.
Desi carnea rosie si grasimile au ajuns sa fie exilate undeva la marginea dietei zilnice, numarul celor afectati de boli cardio-vasculare nu a scazut, ba dimpotriva. Medicul endocrinolog Lobert Lustig afirma ca „atunci cand grasimile saturate au inceput sa fie combinate cu zaharurile din alimentele procesate in a doua jumatate a secolului XX, urmarile au fost dezastruoase.”. La intrebarea ce este mai nociv – zaharul sau grasimile saturate, Lustif a afirmat ca, fara urma de indoiala, zaharul. Si cu mult. „Alimentele naturale contin grasimi saturate. Iar aceste alimente respecta principiul conform caruia mancarea trebuie sa ne faca bine, nu sa ne imbolnaveasca. In loc sa incercam sa scadem nivelul colesterolului cu statine, ce-ar fi sa mancam natural?”
Graficele prezentate de cei de la British MEdical Journal arata evolutii surprinzatoare. Tarile in care consumul de grasimi saturate este mare au cei mai putini bolnavi de cardiovasculare.
Pana nu demult, cei care laudau dietele mediteraneene, de pilda, se uitau numai cu ochiul dinspre legume, ulei de masline, cereale integrale si fructe. Si ignorau cu totul portiile generoase de carne rosie din farfurie. Dieta francezilor abunda in unt, iar gorgonzolla si camembertul mustesc de grasimi saturate. De altfel, nu degeaba se vorbea despre „paradoxul francez” – multe grasimi saturate, putini bolnavi. Iar noile studii afirma ca grasimile saturate pur si simplu nu au nicio legatura cu bolile cardiovasculare.
Coincidenta sau nu, cresterea alarmanta a obezitatii in SUA a inceput odata cu explozia ghidurilor de nutritie care recomandau excluderea grasimilor animale din alimentatie.
Noile date au spulberat si mitul scaderii in greutate de care ar beneficia cei care renunta la alimentele grase. Pare-se, dietele care exclud carbohidratii ar mult mai eficiente decat cele care interzic grasimile, conform unui studiu publicat in The Journal of Clinical Endocrinology&Metabolism.
Un studiu ce compara numarul de bolnavi de inima, diabet, obezitate din 1909 pana in 2009 arata cum acesta a explodat odata cu inlocuirea untului si grasimii animale cu margarina si uleiurile vegetale procesate. Margarina nu contine grasimi saturate, insa contine grasimi trans, cu mult mai toxice. Cu toate acestea, multi inca blamam mancarurile traditionale, ca slanina afumata si untul, pentru bolile secolului. Din motive misterioase, multi medici si organizatii continua sa recomande margarina in defavoarea untului.
Aceste alimente au mentinut sanatatea umana timp de mii de ani si sa le punem acum pe lista neagra pare, mai ales in lumina noilor studii, sa fie lipsit de sens. Studiul „Trends in the Incidence of Coronary Heart Disease and Changes in Diet and Lifestyle of Women” aparut in New England Journal of Medicine arata ca, din contra, reducerea consumului acestor alimente a coincis cu cresterea numarului de imbolnaviri. Un alt grafic arata ca raspandirea epidemiei obezitatii in SUA a inceput cam odata cu reducerea consumului de carne rosie si lactate grase.
Cel mai probabil va mai dura mult timp pana cand noile date (care, de fapt, nu sunt chiar asa de noi) vor intra in noile ghiduri de nutritie, pana cand alte si alte studii le vor confirma sau pana cand medicii vor incepe sa tina cont de ele.
in niciun caz cu slanina:)
Cred ca foarte important este si bagajul genetic dar in principiul nu prea as zice ca sunt de acord cu slanina…. in definitv, e vorba de alimentatia fiecaruia si daca nu e vorba de excese nu cred ca este chiar asa o mare problema