Potrivit unui nou studiu, comportamentele antisociale manifestate de baieti, precum si consumul de droguri, incalcarea legilor si orice alt fel de atitudine nesabuita pot fi puse pe seama unor disfunctionalitati ale creierului.
„Raspunsul creierului la recompensele si pedepsele cotidiene functioneaza ca un instrument de ghidaj gradual pentru majoritatea tinerilor, care decid astfel sa se conformeze regulilor societatii in care traiesc. Totusi, exista copii problematici care decid sa se impotriveasca acestor reguli, preferand pedeapsa in locul recompensei, comportandu-se ca si cum creierul lor ar avea deficiente de functionare”, afirma Thomas Crowley, coordonatorul studiului.
Cercetatorii de la Universitatea Colorado si Universitatea Maryland au studiat 20 de baieti adolescenti. Toti cei 20 de tineri voluntari aveau istoric de consum abuziv de stupefiante , iar 19 dintre ei au fost diagnosticati in urma unui consult psihiatric cu tulburari comportamentale. Totusi, pe parcursul procesului de observare si evaluare, au abstinat de la consumul de substante stupefiante circa cinci saptamani. Monitorizarea lor a durat, in medie, intre 139 si 180 de zile.
Adolescentii au fost comparati cu alti 20 de baieti cu varste, etnie si medii de provenienta si dezvoltare similare. Acestia din urma nu prezentau dificultati deosebite de adaptare la normele sociale si nu consumau droguri.
Toti cei 40 de tineri au jucat un joc electronic care oferea jucatorilor posibilitatea de a alege in mod repetat intre un comportament precaut si unul riscant. Jocul consta in apasarea a doua butoane: prin apasarea celui stang se castiga de fiecare data un cent; apasarea butonului drept presupunea doua variante, oricare dintre ele la fel de posibila ca cealalta, si anume, castigarea a 5 centi sau pierderea a 10 centi.
Oamenii de stiinta au examinat activarea cerebrala prin intermediul rezonantei magnetice functionale in timp ce adolescentii luau decizia de a apasa fie butonul stang, fie cel drept si ulterior, in timp ce traiau experienta victoriei sau a infrangerii dupa fiecare apasare. Astfel au constatat ca activitatea cerebrala era complet diferita de la un grup la celalalt.
In timpul procesului de luare a deciziei, tinerii din grupul principal de studiu aveau activitate cerebrala redusa in ambele emisfere cerebrale, sub nivelul de normalitate, precum si in alte regiuni responsabile cu luarea deciziilor, si anume cortexul orbifrontal, amigdala si insula.
In procesul de luare a deciziei, diferenta dintre primul si cel de-al doilea grup a fost de 6000 de voxeli care s-au activat in plus la tinerii fara probleme, spre deosebire de omologii lor diagnosticati cu tulburari comportamentale. O asemenea lipsa de activitate cerebrala poate contribui la dezinhibarea comportamentelor antisociale si la consumul iresponsabil de substante nocive.
Tinerii „antisociali” sufereau de asemenea de disforie, o tulburare de dispozitie caracterizata printr-o stare de tristete si anxietate, insotita de o insensibilitate fata de recompensa, constatata in timpul jocului. Creierele lor reactionau semnificativ mai putin la victorie decat ale baietilor din grupul de control. Disforia era acompaniata de o „hipersensibilitate la pedeapsa”, creierele lor reactionand mai intens la esec decat cele ale adolescentilor din celalalt grup.
Sursa: ANI