Cand ai senzatia ca s-au amestecat prea multe lucruri, inseamna ca este ceva in neregula pentru tine. Senzatia de aglomeratie vine de obicei din faptul ca se pierde propria piele, propria imagine despre sine, despre ceea ce este posibil si ceea ce nu este posibil in viata ta.
Aparent pare sa fie vorba despre alte persoane care devin foarte importante, ca modul in care se simt ei este foarte important pentru tine, pentru familia ta, pentru serviciul sau cuplul tau.
Prin aceasta „piele” inteleg ca este vorba despre o situare amplificata in relatie cu ceilalti. Oamenii care sufera de senzatia de aglomeratie, de incarcatura prea mare in viata lor sunt aceia care renunta cu usurinta la propriile nevoi, la propria stare de confort pentru a le fi bine celorlalti. Asa spun ei. Acest ideal altruist este o stare de suferinta pe care si-o provoaca si o provoaca si celorlalti.
In fapt starea de aglomeratie poate sa fie privita din urmatoarele perspective:
In relatie cu separarea – incapacitatea de a se desparti de o persoana, familie, partener, copil, serviciu, amant, etc. si incapacitatea de a renunta la o noua legatura. Sunt situatii frecvente de ramanere in vechile legaturi. Toti cei din jur sunt nemultumiti si il acuza de nehotarare. El este foarte hotarat dar o forta inconstienta il obliga sa nu poata face o miscare care ar conduce, in viziunea sa, la suferinta celorlalti. Acasta forta invizibila creeaza un simptom care face obiectul psihoterapiei.
In relatie cu agresivitatea – multe actiuni exercitate de un om presupun agresivitate, presupun o abordare energica. Din acest punct de vedere am vedea sadismul chirurgului care provoaca o taiere fara sa aiba remuscari. Atunci cand aceasta agresivitate (numita de unii autori – violenta fundamentala) nu se manifesta apare senzatia ca nu se rezolva nimic si se prefera o asteptare a trecerii timpului intrucat absenta agresivitatii provoaca o stare de confuzie. Agresivitatea este asteptata de la ceilalti.
Fantasma golului – daca lucrurile nu ar fi atat de aglomerate apare impresia ca ar exista un gol, ca viata nu ar avea sens, ca lucrurile care nu s-ar mai intampla ar face ca ele sa fie dificile. In acest caz aglomerarea apare ca o necesitate a evitarii starii depresive, a evitarii senzatiei de pierdere a unui scop, ideal, persoane, etc.
Sunt persoane energice care reusesc sa faca multe lucruri, care mobilizeaza cantitati mari de energie mergand pana la pierderea propriei identitati, a propriei nevoi de protectie. Aceasta energie poate sa fie canalizata.
Starea de aglomeratie a vietii este un simptom care face obiectul psihoterapiei individuale.
Articol realizat de: psiholog-psihoterapeut Claudiu Ganciu.
Adresati autorului comentariile dumneavoastra, dand click aici.