Vegetatiile, alcatuite din tesutul adenoidian este alcatuit din vegetatii adenoide, situate in cavum, in rinofaringe, in spatele piramidei nazale, inchizand lantul sau inelul Valdayer, impreuna cu amigdalele palatine si amigdalele linguale care actioneaza ca un paznic imunologic de protectie intre caile respiratorii superioare (nas, rinofaringe, orofaringe, hipofaringe, laringe) si cele inferioare (traheo-bronho-pulmonare). Amplasarea polipilor, in zona centrala a fetei, la intersectia cailor de comunicare nas, gat si urechi le fac sa fie primul organ care se imbolnaveste, dand complicatii locale, de vecinatate si la distanta implicand toate organele din jur.
Cel mai frecvente complicatii ale vegetatiei adenoidiene la copii sunt, in functie de localizare, locale – adenoida acuta si cronica, de vecinatate – rinita alergica, epistaxis, sforait, amigdalita, faringita, sinuzita, laringita, otita-hipoacuzie; la distanta – traheo-bronsita, pneumonie, meningo-encefalita. De asemenea, acestea pot fi de natura somatica, manifestandu-se prin deformari ale maxilarului si implantarea dintilor, sau pot duce la intarzieri in aparitia si dezvoltarea limbajului si tulburari psiho-intelectuale.
Otita este intotdeauna o complicatie a unei infectii din nas sau gura. In adenoida acuta, trompa lui Eustachio se blocheaza din pricina unei inflamatii alergice, dand dureri si senzatia de infundare a urechilor, vertij si tinitus (zgomot in urechi). Deseori, adenoida acuta este insotita si de o sinuzita, pentru un diagnostic precis, fiind necesara o radiografie a sinusurilor anterioare ale fetei. Sindromul rinosino-traheo-bronsic este o infectie, initial virala, cu patrundere nazala (ca urmare a unei rinite alergice sau deviatii de sept care intretin o sinuzita) sau bucala (o faringita sau amigdalita cronica care se reacutizeaza), care se complica apoi cu o infectie bacteriana ce se propaga pe mucoasa respiratorie, faringe, laringe, trahee, bronhii. Pentru diagnosticare se recomanda un exudat faringial si examinarea secretiei nazale. Gravitatea infectiei este data de virulenta germenilor ce dau infectia sau/si de starea de sanatate a organismului in momentul respectiv.
De obicei, in primele 3 zile ale unei raceli (fara instalarea otitei) se recomanda administrarea a 1 gr/zi de vitamina C, paracetamol sau aspirina (2-3 tb/zi), picaturi de nas si antialergice. Daca remarcati manifestarea complicatiilor descrise mai sus, la tratament se adauga obligatoriu un antibiotic. Initial, in ureche nu se pun picaturi, dar la aparitia febrei si intensificarea otagiei, se pot folosi picaturi pe baza de cortizon si cu antibiotic. Pentru vindecarea unei otite, nasul trebuie sa fie obligatoriu liber si curat (puteti folosi picaturi sau spray nazal), iar in urechi sa nu patrunda apa timp de 30 de zile. Pentru a evita contactul cu apa la baia copilului, puteti apela la pansamente de vata imbibate cu ulei alimentar sau crema, plasate la intrarea in urechi sau la dopuri personalizate din silicon.
Sforaitul este o alta complicatie a vegetatiei adenoidiene la copii. Sforaitul este caracterizat de sunete neplacute care apar in timpul somnului, la trecerea aerului inspirat prin caile respiratorii superioare (nas, faringe, laringe), in drumul lui spre plaman. Prezent in egala masura la adulti, sforaitul afecteaza mai degraba barbatii, decat femeile. Principala cauza a sforaitului o constituie obstacolele pe care aerul le intalneste in traseul sau catre plaman, care pot fi malformatii congenitale, diversi corpi straini introdusi in nas, tumori benigne, infectii ale mucoasei nazale, alergii, vegetatiile adenoide, diformitati cauzate de traumatisme etc.
Tratamentul sforaitului consta in primul rand in indepartarea factorilor obstructori enumerati mai sus sus, in principal pe cale chirurgicala (cu laserul, radiofrecventa, indepartare chirurgicala obisnuita – cu bisturiul sau dalta si ciocanul in deviatia de sept, extirmarea vegetatiilor adenoide la copii de la 5 luni la 3 ani). Daca sforaitul este provocat de o supradimensionare a radacinii limbii, care duce la caderea limbii spre gat pe durata somnului, atunci se pot confectiona gutiere din silicon, care sunt fixate pe dinti, tragand in fata mandibula si creand suficient spatiu pentru limba. Exista si metode pentru diminuarea intensitatii sforaitului prin folosirea sprayurilor nazale sau a dispozitivelor de aplicat pe nas, in timpul somnului, insa rezultatele sunt minore. Se pot adauga cu succes metode conservatoare (nechirurgicale) din domeniul somnoterapiei, precum epurarea aerului de excesul de bioxid de carbon provenit printr-o respiratie ineficienta (dar numai dupa inlaturarea obstacolelor din calea aerului inspirat).
Sinusurile fac parte din caile respiratorii superioare, alaturi de nas si faringe si au rol in respiratie, in usurarea greutatii capului, in incalzirea si umidificarea aerului respirat, in a da rezonanta vocii, in oxigerarea optima a creierului. De asemenea, filtreaza aerul respirat, curatandu-l de impuritati si de microbi (virusuri, bacterii). Atunci cand mucoasa care captuseste sinusurile fetei se inflameaza sau se infecteaza, se instaleaza sinuzita. Daca secretiile nazale, ce au rol in curatarea aerului, nu sunt eliminate, acestea stagneaza in sinusuri si imbolnavesc mucoasa acestora. Orice raceala trebuie tratata corect pentru a evita complicarea ei prin instalarea sinuzitei. Simptomele sinuzitei sunt durerile de cap, febra, ameteli, secretii nazale apoase (care, dupa 2-3 zile, devin groase, alb-galbui, apoi maronii), modificarea starii generale. Sinuzita poate fi acuta primele 10-14 zile.
Netratata, sinuzita acuta devine subacuta (manifestandu-se de la 3 saptamani o luna), iar ulterior, dupa o evolutie de 3 luni, se instaleaza sinuzita cronica, care se vindeca foarte greu sau deloc. In faza acuta, tratamentul medicamentos consta in administrarea concomitenta timp de 10 zile a unui antibiotic, unui antialergic si a unui antiinflamator. In general, tratamentul se ia pe cale orala. La acesta se adauga si picaturile de nas care au rol in desfundarea cailor nazale si vasoconstrictor (ducand la reducerea afluxului de sange).
Dr. Elena Latcan
Medic Primar ORL, Doctorand Implantologie Proteza Auditiva BAHA