Criza nu ne-a afectat doar portofelul, ci si sanatatea: cum ne imbunatatim starea de fericire

Faptul ca ultimul an a fost unul de criza economica si sociala, caracterizat prin nesiguranta zilei de maine, pierderea locului de munca, reducerea venitului, imposibilitatea de a gasi un job pe masura pregatirii si asteptarilor, lipsa perspectivelor, a supus la mari presiuni creierului nostru, arata un studiu realizat de Fundatia Ana Aslan International.

Stresul reprezinta principala cauza de aparitie a depresiilor, in special din pricina faptului ca 90% din cei care prezinta tulburari anxios-depresive nu le recunosc si nu le trateaza. Unul din doi pacienti cu depresii netratate dezvolta, ulterior, o boala de memorie.

In aprecierea specialistilor Fundatiei Ana Aslan International, criza economica din ultimul an a dezvoltat noi conditii si cauze de stres, care au determinat o crestere a numarului de persoane care sufera de tulburari anxios-depresive si depresii cu 4.090 de pacienti.

Supunerea unui organism la stres continuu, in cazul in care nu exista alte afectiuni psihiatrice de fond, duce la tulburare anxios-depresiva. Aceasta afecteaza mai degraba persoanele bine pregatite profesional, pe cele care se implica profund in tot ceea ce fac, pe cele carora li se cere mult si care, la un moment dat, nu-si mai pot pune ordine in prioritati. Cu toate acestea, tulburarile anxios-depresive nu sunt o caracteristica a ambitiosilor si invingatorilor. Ele se manifesta cu amploare si in cazul persoanelor care privesc viata cu o doza de „detasare”, deoarece stresul nu le ocoleste nici pe acestea.

Citeste si:  Lixisenatida reduce semnificativ nivelul HbA1c la pacientii necontrolati cu sulfoniluree

Tulburarea anxios-depresiva se manifesta prin tulburarea de natura sexuala (scaderea libidoului), tulburari de somn (dificultati de a adormi, intreruperea somnului peste noapte), tulburari de natura alimentara (fie persoana refuza sa manance si neaga acest lucru – existand riscul de anorexie nervosa; fie persoana transforma mancarea in „refugiu” – si se poate instala bulimia nervosa), dezinteres fata de problemele personale, perceptia ca aprecierea celorlalti este mai importanta decat propria imagine despre sine.

Clinic, manifestarile sunt similare problemelor cardiologice si, de foarte multe ori, sunt puse pe seama acestora. Astfel, senzatia de sufocare la nivelul gatului (in lipsa unei disfunctii tiroidiene), senzatia de caldura in urechi si in abdomenul inferior. De multe ori, investigatiile cardiologice nu indica insa nimic relevant, ceea ce insemna ca pacientul trebuie sa mearga la un medic specialist in tulburari anxios-depresive, la un psihoterapeut, pentru a gasi o rezolvare la simptomele sale. Orice tulburare anxios-depresiva netrata la timp, corect si pentru o perioada corespunzatoare se organicizeaza si devine o boala de fond in timp.

Din studiile Fundatiei Ana Aslan International reiese ca cele mai afectate de depresie sunt persoanele intre 25 si 50 de ani, femeile fiind de 3 ori mai predispuse acesti tulburari decat barbatii. Mai mult decat atat, studiile arata ca, de-a lungul vietii, exista anumite „perioade de fericire”. Suntem mai fericiti cand avem intre 20-30 de ani, intre 30-40 de ani si dupa depasirea varstei de 50 de ani. Conform cercetarilor, oamenii care se simt cel mai nefericiti sunt cei cu varsta cuprinsa intre 40 si 50 de ani.

Citeste si:  Eficienta vaccinului HPV

Varsta de 45 de ani este critica, in aceasta perioada fiind mai predispusi sa cadem prada depresiei. Explicatia este simpla, afirma cercetatorii: in jurul varstei de 40 de ani si imediat dupa, incepem sa ne analizam viata si sa observam ca multe dintre asteptarile noastre de la 25-30 de ani nu s-au implinit. In literatura de specialitate, perioadele de fericire sunt asociate literei „U”, varsta de 44 de ani situandu-se chiar la baza literei. La 44 de ani este inregistrat nivelul cel mai scazut de fericire, urmand ca dupa 45 de ani, sentimentul de fericire sa creasca din nou, oamenii incepand sa priveasca jumatatea plina a paharului.

Cum putem combate stresul si cum putem proteja creierul impotriva factorilor de presiune si de risc din exterior?

Fericirea este direct corelata chimiei corpului nostru. Fiecare om vine pe lume cu un numar de receptori ai fericirii, continuti in zestrea sa genetica, acestia asteptand sa fie „hraniti” cu endorfine si serotonina. Un nivel normal de serotonina, adica 90-250 mg, ne asigura o stare de bine, de fericire, care ne protejeaza creierul impotriva agresiunilor exterioare.

Citeste si:  Sfaturi utile venite de la specialisti la "Intalnirile SaFrIna"- editia Bucuresti!

Spre exemplu, sexul stimuleaza producerea de hormoni care produc placere (dopamina) si care binedispun (serotonina). Actul sexual produce si endorfina, asa-numitul hormon al fericirii. Datorita acestor substante eliberate, sexul este considerat cel mai bun antidepresiv si calmant.

Insa, sexul nu este singurul mod prin care organismul poate produce acesti hormoni. La fel de benefice sunt si urmatoarele:

Dieta: painea, bananele, ciocolata, zaharul, laptele si pestele, sunt doar cateva dintre alimentele care determina cresterea nivelului de serotonina;
Muzica: nivelul de serotonina creste atunci cand ascultam muzica preferata;
Increderea de sine: statutul social inalt si respectul de sine ajuta la imbunatatirea nivelului de fericire;
Calmantele: daca celelalte „trucuri” nu va ajuta, nivelul de serotonina poate fi ridicat si cu ajutorul medicamentelor, insa acestea trebuie administrate doar cu sfatul medicului specialist.

Sursa: Fundatia Ana Aslan International, Conferinta de presa „Un an de criza=un an de depresie”, 17 noiembrie 2009, Bucuresti


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.