Atunci cand primul copil vine pe lume, parintii se simt deseori coplesiti de nevoile micutului, dar si de faptul ca felul in care acesta „comunica” nu este mereu usor de inteles. Unele manifestari ale copilului sunt normale, in timp ce alte situatii pot indica faptul ca bebelusul este bolnav si trebuie mers la doctor. Cum distingem intre cele doua cazuri?
Sughitul, chiar daca dureaza cateva minute, stranutul, cascatul sau faptul ca bebelusul regurgiteaza din cand in cand, tresaritul la auzul unor zgomote puternice, sunt situatii normale la majoritatea copiilor si nu ar trebuie sa va ingrijoreze. La fel, tremuratul barbiei sau buzelor, eliminarea de gaze sau miscatul energic al mainilor si picioarelor (in special atunci cand copilul plange) fac parte din manifestarile obisnuite.
Se mai poate intampla ca cel mic sa dea impresia ca se forteaza pentru a evacua materiile fecale, chiar daca scaunul este moale – din nou, nu este un motiv de ingrijorare.
Pe de alta parte, daca bebelusul respira mai repede sau mai adanc, daca tuseste des sau prelungit, ar putea fi bolnav, recomandandu-se sa va adresati medicului pediatru pentru a va edifica in privinta simptomelor. La fel, modificarea apetitului (refuza sa manance sau mananca mai putin decat de obicei), aparitia vomismentelor sau schimbarea aspectului scaunului (mai frecvent si mai apos ori urat mirositor sau cu un continut neobisnuit) pot constitui semne ale unei imbolnaviri. Aceste manifestari pot fi insotite de o alterare a tiparului de somn (fie adoarme mai greu, fie doarme mai mult decat de obicei) sau de iritabilitate (plans, stare de agitatie).
Vizita imediata la medic si un consult de specialitate sunt absolut necesare daca remarcati ca bebelusul:
are febra mare (peste 38 grade C) si are sub 6 luni, chiar daca nu prezinta alte simptome de boala;
prezinta umflarea articulatiilor sau nu isi poate misca membrele;
prezinta pete purpurii pe piele, care pot aparea ca niste vezicule hemoragice;
are o respiratie neobisnuita: narile se deschid larg, respira doar pe gura, pieptul i se ridica si coboara vizibil, are secretii nazale abundente sau tuseste des, are pielea fetei sau a extremitatilor cianotica (vanata);
are scaun cu sange sau vomita cu sange, ori lichidul de varsatura este verzui;
prezinta diaree (scaune mai moi sau mai dese decat de obicei), cu varsaturi, febra, si refuza sa manance;
nu are scaun, nu elimina gaze, burta este umflata si intarita, plange dureros si varsa, ori copilul nu a mai avut scaun de mai mult de trei zile;
pare a fi deshidratat: elimina putina urina sau urina de culoare inchisa, are ochii infundati in orbite, se misca putin, are gura uscata;
nu poate fi trezit din somn sau dimpotriva este foarte agitat si plange continuu, manifestandu-se straniu.
Articol realizat de Rodica Popescu, cu sprijinul „Primii 2 ani – ghidul mamelor responsabile”