Daca pana in urma cu ceva timp, se vorbea despre boli de memorie si despre Alzheimer doar la pacientii trecuti de 70 si chiar 75 de ani, la ora actuala, situatia este cu totul alta. Stresul cotidian, dublat de o serie de alte cauze, au facut ca impactul acestor boli sa se manifeste la o varsta tot mai scazuta, astfel incat, in prezent, vorbim deja de simptome de Alzheimer la persoane de 45-50 de ani.
Cauzele care au determinat scaderea varstei de manifestare a simptomelor Alzheimerului si a bolilor de memorie sunt: anxietatile si depresiile netratate la timp, stresul cotidian si cel profesional (pe fondul crizei economice si nesigurantei zilei de maine), alimentatia nesanatoasa, tulburarile afective, lipsa de comunicare, automedicatia, dezechilibrele hormonale majore si traumatismele cranio-cerebrale.
90% din cei care nu recunosc si nu trateaza tulburarile anxios-depresive, fac depresii
Supunerea unui organism la stres continuu, in cazul in care nu exista alte afectiuni psihiatrice de fond, duce la tulburare anxios-depresiva. In general, aceasta ii afecteaza mai degraba pe oamenii foarte bine pregatiti profesional, pe cei care se implica profund in tot ceea ce fac, pe cei responsabili, pe cei carora li se cere mult si care se pot simti depasiti de raspunderea pe care o au. Si totusi, tulburarile anxios-depresive nu sunt o caracteristica a ambitiosilor si a invingatorilor. Ele se manifesta cu amploare si in cazul persoanelor mai putin pregatite si cu mai putine aspiratii in viata. De ce? Pentru ca stresul nu ocoleste pe nimeni, vorbind aici de stresul pierderii locului de munca, al imposibilitatii asigurarii traiului zilnic, al problemelor materiale si nu numai.
Este de retinut faptul ca o depresie netratata timp de 6 luni duce la o boala de memorie, unul din doi pacienti cu depresii netratate dezvoltand o boala de memorie. Unul din patru europeni a trecut cel putin o data in viata sa printr-o depresie, estimandu-se ca pana in 2020, depresia si bolile de memorie vor reprezenta a doua cauza de invaliditate si incapacitate de munca.
Manifestarile clinice ale tulburarii anxios-depresive sunt similare problemelor cardiologice si, de multe ori, sunt puse in mod gresit pe seama aceastora. Se recomanda sa va adresati imediat medicului daca remarcati: tulburari de natura sexuala (lipsa apetitului sexual), tulburari de somn (insomnii, dificultati de a adormi, trezitul peste noapte), tulburari de natura alimentara (lipsa apetitului alimentar sau dimpotriva, mancarea devine un refugiu), dezinteres fata de propria persoana (igiena, infrumusetare, dezvoltare personala etc.), deprecierea imaginii de sine (aprecierea celorlalti devine mai importanta decat imaginea pe care individul o are in proprii ochi).
Echilibrul si reintoarcerea la simplitate: cheia alimentatiei sanatoase
Unul dintre factorii importanti ai scaderii varstei de manifestare a bolilor de memorie si a Alzheimerului este alimentatia nesanatoasa, hrana de tip fast-food, produsele modificate genetic, alimentatia neregulata.
Este esentiala respectarea unui program de masa, care inseamna trei mese principale: orele 8 – 10, micul dejun, orele 13 – 14, pranzul, orele 19, cina. La acestea se adauga doua gustari, la ora 11 si la ora 16. De asemenea, este extrem de important echilibrul alimentar si reintoarcerea la simplitate.
Specialistii recomanda consumul de:
paine facuta in casa, paine cu cereale
fructe si legume proaspete
trei oua pe saptamana – nu intamplator, in mentalul popular se spune ca oul este mancarea savantului: aminoacizii esentiali din albusul de ou sunt factori neuroprotectori
telina, patrunjel, linte marar, fasole verde si uscata, avocado, lamai verzi, nuci
peste: bogat in omega-3 si omega-6, cu rol antioxidant si cardioprotector
fructe cu un continut bogat de vitamina C, singura pe care corpul uman nu o produce: afine, mure, mere, portocale, kiwi, grepfruit.
Comunicarea virtuala nu suplineste comunicarea fata in fata
Poate ca ne aflam in era comunicarii, insa tocmai comunicarea este cea care ne lipseste. Lipsa de comunicare reprezinta un factor cauzator al tulburarilor anxios-depresive. Comunicarea virtuala nu suplineste comunicarea fata in fata.
Lipsa implicarii emotionale, a dialogului personal afecteaza negativ creierul nostru. Oamenii nu sunt masini. Oamenii ar trebui sa fie cei care manipuleaza masinile, ori, la ora actuala, masinile sunt cele care ii manipuleaza pe oameni.
44 de ani – varsta la care se inregistreaza cel mai scazut nivel de fericire
Studiile arata ca, de-a lungul vietii, exista anumite „perioade de fericire”. Suntem mai fericiti cand avem intre 20 si 30 de ani, intre 30 si 40 de ani si dupa ce trecem de varsta de 50 de ani.
Conform cercetarilor, oamenii se simt cel mai nefericiti atunci cand au varsta intre 40 si 50 de ani. Varsta de 45 de ani este cea mai critica, la aceasta varsta fiiind mai predispusi sa cadeam prada depresiei. Explicatia este simpla: in jurul varstei de 40 de ani si imediat dupa, incepem sa ne analizam viata si sa observam ca foarte multe dintre asteptarile noastre, de la 25 si 30 de ani, nu s-au implinit.
Cercetatorii au asociat vietii si perioadelor acesteia forma literei U, varsta de 44 de ani situandu-se chiar la baza literei. La 44 de ani este inregistrat cel mai scazut nivel de fericire, urmand ca dupa 45 de ani sentimentul de fericire sa intre din nou pe o panta ascendenta. Dupa varsta critica de 44 de ani, oamenii privesc jumatate plina a paharului si se resemneaza.
Sursa: Fundatia Ana Aslan International