Cum recunoastem simptomele celor mai frecvente afectiuni oftalmologice si ce semnifica ele?

Cand ne referim la orice afectiune medicala in termeni de specialitate folosim sintagma „semnele si simptomele unei boli”. La ce se refera fiecare dintre aceste doua notiuni? De ce e important sa le diferentiem? Semnele se refera la indicii obiective sau care pot fi testate printr-un examen clinic, paraclinic sau de laborator. Simptomele se refera la ceea ce simte pacientul, la „acuzele” lui, care sunt intotdeauna subiective si nu pot fi evaluate cu precizie.

De aceea, „simptomele”, chiar daca nu ne ajuta la stabilirea cu precizie a unui diagnostic la fel de mult ca „semnele”, sunt extrem de importante pentru ca pacientul le percepe si e determinat sa se adreseze medicului. De aici si gravitatea potentiala a oricarei boli care evolueaza fara simptome; pentru ca exista, din pacate, si asa ceva…

Aveti grija la bolile care evolueaza fara simptome

Exemplul cel mai frecvent este Glaucomul cronic – o afectiune ce poate fi foarte grava, cu potential de orbire, daca nu este tratata la timp si care, din pacate, de cele mai multe ori evolueaza fara simptome pana in fazele cele mai avansate.

Retinopatia diabetica in fazele ei incipiente si medii poate, de asemenea, sa fie mult timp asimptomatica – lucru cu potential de gravitate la fel de mare.

In cazurile acestor boli se evidentiaza rolul extrem de important al controalelor oftalmologice profilactice – pacientul trebuie sa stie ca, mai ales dupa varsta de 40 de ani, trebuie sa efectueze un control oftalmologic, chiar daca nu are nici un fel de simptome oculare.

Citeste si:  Cercetatorii incearca sa dezvolte un sistem de consiliere genetica

Pe de alta parte, exista si boli care sunt simptomatice chiar de la inceput. Cataracta, una din cele mai frecvente boli oculare, produce inca din faze incipiente scaderea vederii – simptom usor detectabil de catre pacient, mai ales daca este bilaterala. Viciile de refractie (miopia, hipermetropia, astigmatismul si presbiopia) se manifesta, de asemenea, prin vedere scazuta, fie la distanta (miopia), fie de aproape (hipermetropia si presbiopia), fie ambele (hipermetropia si astigmatismul).

Scaderea vederii se poate manifesta diferit, semnaland afectiuni ocular diferite

Scaderea vederii insasi poate fi diferita, de exemplu:

in cataracta predomina senzatia de ceata, tot mai deasa, cu evolutie relativ lenta pana la acoperirea totala a vederii; o perioada, aceasta scadere de vedere poate fi corectata cu ochelari, dupa care acestia nu mai ajuta deloc;
in dezlipirea de retina, scaderea vederii apare intr-o parte a campului visual, extinzandu-se rapid (chiar in cateva zile) pana la lipsa totala a vederii, necorectabila prin ochelari;
dificultatile la citit, sau/si intreruperea randurilor scrise, sau perceperea lor stramba, neregulata sau intrerupta, sunt simptome specifice afectiunilor maculare de divese etiologii: degenerescenta maculara, edem emeculare diverse etc.;
scaderea de vedere corectabila total prin ochelari este tipica viciilor de refractie.

Citeste si:  Vinul rosu poate avea efect de licoare sau de otrava, in functie de cantitatea consumata

In afara de scaderea vederii, alte simptome oculare pot fi:

senzatia de lacrimare – poate fi, rar, simptom in glaucomul cronic, sau in sindromul de ochi uscat (aparent paradoxal!)
jena ocular – simptom in conjunctivite sau in mici corpi straini intrati accidental pe suprafata oculara, sau in sindromul de ochi uscat;
dureri ocular – usoare/medii ca in keratoconjunctivite, mai puternice – ca in migrene, sau viroze cu manifestari miozitice ocular, sau foarte puternice , ca in atacul de glaucoma.
Desigur, durerea este un simptom extrem de greu cuantificabil, iar prezenta ei ca simptom subiectiv trebuie asociata intotdeauna cu semne obiective, cum ar fi inrosirea ochiului – ca in conjunctivite si cheratoconjunctivite, sau in atacul de glaucom (caz in care se asociaza si scaderea marcata a vederii), in iridociclite/uveite etc.
Perceperea unor „muste” sau „panze de paianjen” in campul vizual sunt semnele unei degenerescente vitreene, proces fiziologic de modificare cu varsta a ochiului, lipsit de gravitate.
Un alt simptom frecvent, mai ales in zilele noastre, cand calculatorul a devenit indispensabil vietii moderne, apare senzatia de oboseala a ochilor, frecvent insotita de lacrimare sau dificultate la citit. Daca nu se asociaza si cu unele semne obiective, nu este grava si se datoreaza lucrului indelungat la calculator, eventual si lipsei de corectie prin ochelari a unui viciu de refractie neglijat, sau oboselii si stresului.

Citeste si:  Consuma alimente sanatoase

Pe langa aceste simptome oculare, care ne fac sa ne alarmam si sa ne adresam oftalmologului, mai sunt si unele semne oculare care, de asemenea, trebuie sa ne faca sa solicitam consultatie.

Strabismul la copii (ochii „fugiti” intr-o parte), sau o pupila alba la copil sau adult, sau lipsa de urmarire a imaginii de catre un copil mic/nou-nascut, sunt semne care trebuie sa ne alarmeze.

Controalele oftalmologice de rutina, esentiale pentru depistarea bolilor asimptomatice

Acestea sunt semnele si simptomele cele mai frecvente cu care noi, oftalmologii, ne intalnim in practica noastra zilnica la cabinet. Dar, sa nu uitam, exista si boli asimptomatice, care pot fi depistate numai prin controale preventive!

De aceea, sfatul nostru pentru cititori este urmatorul: de indata ce aveti simptome oculare veniti degraba la consultatie, dar, dupa varsta de 40 de ani, chiar daca semnele sau simptomele lipsesc, faceti, totusi, o data la 4-5 ani, un consult oftalmologic preventiv.

Articol realizat de Dr. Ozana Moraru, Medic chirurg oftalmolog – Clinica Oculus, Bucuresti

INTREABA SPECIALISTUL! Aveti intrebari legate de preventia, diagnosticul si tratamentul afectiunilor oculare? Aflati raspunsul de la un specialist de talie mondiala!
Trimiteti intrebarile dvs. la office@medicpentrutine.ro!


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.