Cum sa recunoastem semnalele stresului?

Stresul este perceput, la nivel general, drept un aspect negativ al vietii noastre, fara sa luam in calcul existenta stresului pozitiv, cel care „ne echipeaza” cu abilitatile necesare pentru rezolvarea de probleme, iesirea din situatii de criza sau depasirea limitelor si dezvoltarea. Cu toate acestea, cand „povara” devine prea grea si stresul se cronicizeaza intram intr-o permanenta stare de alerta. Acest proces are efecte grave nu doar asupra starii emotionale si a sanatatii noastre mintale, ci si asupra functionarii organismului.

Pentru a evita depasirea „cotei de alerta” si a preintampina efectele nocive ale stresului, este important sa invatam sa recunoastem semnalele si simptomele stresului negativ. Acestea sunt foarte variate, stresul afectand deopotriva mintea, corpul si comportamentul uman.

Simptomele stresului prelungit pot fi de natura cognitiva, manifestandu-se prin: pierderi de memorie, incapacitate de concentrare, atitudine negativa (sau cum se mai spune „sa vezi doar jumatatea goala a paharului”), anxietate si ganduri contradictorii, stare permanenta de ingrijorarea.

La nivel emotional, stresul prelungit este semnalat de: schimbari bruste ale starii de spirit, iritabilitate sau nervozitate, agitatie, incapacitatea de relaxare, sentimentul de coplesire, sentimentul de singuratate sau dorinta de izolare fata de ceilalti, stari de depresie sau de nefericire.

Citeste si:  Exercitiul fizic si sexul, esentiale pentru regenerarea celulelor cerebrale

La nivelul organismului, acesta poate provoca sau agrava anumite afectiuni. Printre simptomele fiziologice ale stresului se numara: dureri inexplicabile in diferite zone ale corpului, diaree sau constipatie, stari de greata si vomismente, dureri toracice insotite de accelerarea ritmului cardiac, pierderea apetitului sexual, stari gripale frecvente.

Simptomele comportamentale ale stresului includ: pierderea sau exacerbarea apetitului alimentar (mancam mai putin sau mai mult decat de obicei), insomnii sau stari permanente de somnolenta (dormim mai putin sau mai mult decat de obicei), izolarea fata de cei din jur, neglijarea sau negarea responsabilitatilor, consumul de alcool, tutun sau droguri (cu scopul de a ne relaxa), obiceiuri nervoase (precum mancatul unghiilor, miscarea necontrolata a membrelor, smulgerea involuntara a parului etc.)

Toate aceste semnale si simptome ale stresului pot fi, de asemenea, cauzate de alte probleme medicale. In cazul in care remarcati aceste semnale de alarma, este indicat sa va adresati medicului pentru o evaluarea completa a starii de sanatate! Medicul specialist va poate ajuta sa stabiliti daca simptomele sunt sau nu asociate stresului.

Felul in care raspundem la factorii stresori este un aspect la fel de important, de care trebuie sa devenim constienti pentru a contracara cu succes efectele negative ale stresului. Psihologul american Connie Lillas a identificat trei maniere majore de a raspunde la stres, facand o analogie cu sofatul. Astfel, va puteti incadra in una dintre aceste trei categorii:

Citeste si:  Nou in farmacii - Doppelherz* Aktiv Urocalm

1. Apas acceleratia! – este deviza unui raspuns furios sau agitat la stres. Aceste persoane sunt permanent in alerta, foarte emotionale si incapabile sa „stea locului” sau sa astepte pasiv solutionarea unei probleme;
2. Apas frana! – este deviza unui raspuns pasiv sau retras la stres. Aceste persoane isi diminueaza energia si isi tempereaza emotiile in prezenta factorilor stresori, retrangandu-se intr-un spatiu de confort, unde asteapta sa se gaseasca o rezolvare a situatiei stresante;

3. Apas si frana si acceleratia! – este deviza unui raspuns tensionat si paralizant la stres. Aceste persoane sunt „paralizate” atunci cand se afla sub presiune si nu pot lua nicio decizie. In forul lor interior, aceste persoane sunt „inerte”, chiar daca la suprafata par extrem de agitate.

Pentru situatiile in care stresul pare sa ne copleseasca, exista solutii de raspuns eficient! Gestionarea stresului incepe cu preluarea controlului asupra gandurilor, emotiilor, programului, problemelor noastre si a mediului in care traim. Tehnicile de management al stresului va pot ajuta sa schimbati situatia stresanta intr-una confortabila atunci cand acest lucru este posibil sau sa va schimbati maniera de raspuns la stres si atitudinea, atunci cand situatia in sine nu poate fi schimbata.

Citeste si:  Gripa H1N1, asociata cu o greutate mai mica a bebelusului la nastere

O alta metoda prin care va puteti optimiza toleranta la stresul cotidian, este consolidare relatiei cu cei apropiati! Orice persoana care stie ca poate conta pe membrii familiei sau pe cercul de prieteni pentru solutionarea unei probleme, prezinta un grad mai crescut de toleranta la stres. Secretul este sa nu renuntam la viata sociala si la a ne face noi cunostinte, indiferent de cat de aglomerat este programul nostru de peste zi.

Daca eliminarea completa a stresul din viata noastra nu este posibila, putem controla masura in care acesta ne afecteaza! Tehnicile de relaxare, precum yoga, meditatia, exercitiile de respiratie contribuie la relaxarea corpului si a mintii, eficientizand raspunsul la stres. Daca aceste activitati sunt practicate cu regularitate pot ajuta la reducerea nivelului de stres cotidian si la dezvoltarea abilitatii de a ramane calm si concentrat, in situatii presante.

Dumneavoastra controlati stresul sau stresul va controleaza pe dumneavoastra? Aflati care este gradul de control al stresului raspunzand la doar cateva intrebari, la sectiunea Intrebari si raspunsuri, categoria Psihologie.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.