Epilepsia

Please select a featured image for your post

Ce este epilepsia?

Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de descarcari neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitoriu, intermitent si interactiv, manifestat prin crize subite, cu tulburarea intermitenta a unor functii cerebrale, insotite frecvent de alterarea constiintei.

Care sunt cauzele epilepsiei?

Cauzele principale ale aparitiei epilepsiei sunt:

traumatismul cranio-cerebral – epilepsia poate aparea in momentul producerii traumatismului (prin edem cerebral precoce), dupa un interval de cateva ore (hematom sau edem cerebral), sau tardiv, dupa luni sau ani
neoformatiile intracraniene – crizele sunt la inceput limitate si sunt insotite de semne de hipertensiune intracraniana
tulburarile vasculare cerebrale – ramolisment, encefalopatie hipertensiva, hemoragie meningiana, tromboflebite cerebrale, embolii)
epilepsia esentiala – fara cauze sau leziuni care sa justifice boala. Crizele sunt generalizate si apar inca din copilarie

Alte cauze, mai rar intalnite, sunt: traumatismele obstetricale, intoxicatiile cu alcool, oxid de carbon, tulburarile metabolice (uremie, hipoglicemie), procesele infectioase cerebrale (encefalite etc).

Care sunt simptomele in cazul epilepsiei generalizate?

Criza majora este precedata de prodroame (migrene, nevralgii, parestezii), care apar cu ore sau zile inainte, si semne care preceda imediat criza si care poarta numele de „aura”. Aura poate fi motorie (miscari rapide ale membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiva (furnicaturi, arsuri), senzoriala (zgomote, voci, scantei, mirosuri diverse), psihica (anxietate). Ea preceda cu cateva zeci de secunde criza si permite bolnavului sa ia pozitii de protectie. Aura nu apare insa intotdeauna. Debutul este in general brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei, cu prabusirea bolnavului.

Citeste si:  Osteoporoza, factori de risc si masuri de preventie

Se descriu, in cele mai multe cazuri, o faza tonica, scurta, care dureaza 20 – 30 de secunde, cu rigiditatea membrelor, cianoza fetei, dintii stransi, ochii imobili si toracele in expiratie fortata, si o a doua faza, numita clonica, care dureaza 1 – 2 minute si se caracterizeaza prin miscari violente ale capului si maxilarelor, cu muscarea limbii si aparitia la nivelul gurii a unei spume abundente si uneori sanguinolente, convulsii ale membrelor si emisiuni involuntare de urina si materii fecale. Uneori criza convulsiva este urmata de o stare comatoasa, care dureaza mai multe ore, cu reflexe abolite si respiratie ampla, zgomotoasa cu hipersalivatie. Dupa criza apar, uneori, semne de deficit motor (pareze, contractura). Amnezia crizei este totala.

Citeste si:  De ce nu vine barza?

Care sunt simptomele crizei minore de epilepsie?

Criza minora de epilepsie apare mai frecvent la copii si se caracterizeaza, de obicei, prin absente si contractii musculare partiale, cu o durata de cateva zeci de secunde. Absenta (forma cea mai frecventa) este o suprimare a functiilor psihice de scurta durata, in timpul carora bolnavul isi opreste orice activitate, persistand numai automatismele simple (mersul, deglutitia, mestecatul etc). In formele usoare, bolnavii devin palizi, scapa obiectele din mana si isi revin fara sa stie ce s-a intamplat.

Care sunt simptomele epilepsiei localizate?

Epilepsia localizata se caracterizeaza prin miscari clonice, care incep intotdeauna in acelasi loc (mana, picior sau fata) si se propaga la segmentele vecine. Tulburarea nu este insotita de pierderea cunostintei, bolnavul asistand la desfasurarea crizei.

Cum se trateaza epilepsia?

Medicul specialist neurolog recomanda pacientului diagnosticat cu epilepsie un regim de viata care sa includa un program regulat de somn (8 ore), restrictie la consumul de alcool, sare, alimente si bauturi excitante.

Citeste si:  Exercitii de aerobica pentru un fund sexi

Tratamentul medicamentos este stabilit de catre medicul specialist, individualizat, in functie de gravitatea bolii.

Implicatii socio-profesionale ale epilepsiei:

Persoanele diagnosticate cu epilepsie au posibilitati limitate de a participa la activitati culturale, sportive, artistice, jocuri etc. Totodata, alegerea profesiunii este un factor important deoarece natura bolii nu permite bolnavului exercitarea profesiunilor care impun activitate la inaltime, in apa, conducerea unui autovehicul etc.

Tendinta de izolare cauzata de anxietate, de tema de a nu face o criza, fac din bolnav un om retras si singuratic. Aceasta situatie poate si trebuie sa fie combatuta eficient prin educatia sanitara, care se adreseaza in aceeasi masura bolnavului cat si familiei acestuia. O instruire adecvata poate sa ajute la popularizarea ideii ca epilepsia este o afectiune ca oricare alta; sa eficientizeze supravegherea bolnavului cu privire la respectarea dietei si a regimului de viata prescris; sa conduca la inlaturarea sentimentului de marginalizare resimtit de bolnav; sa creasca calitatea vietii bolnavului.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.