Duminica 27 septembrie, a avut loc in Parcul Carol din Bucuresti cross-ul organizat cu ocazia celebrarii la nivel mondial a Zilei Mondiale a Inimii. Organizat de Societatea Romana de Cardiologie, cross-ul s-a bucurat de participarea a zeci de bucuresteni care au venit sa se bucure de vremea frumoasa si sa alerge.
Incalzirea participantilor la Cross a fost facuta de Florentina Opris, iar triatlonistul Ciprian Balanescu, ciclistul Alex Ciocan si Razvan Spiridon (in foto) au fost alaturi de organizatori si alergatori si au sustinut importanta miscarii pentru sanatatea inimii. Toti cei prezenti la start precum si privitorii au avut ocazia sa isi măsoare greutatea, înalţimea şi indicele de masă corporală în corturile special amenajate. Fiecare participant a primit materiale informative cu recomandările necesare pentru "a-şi pune inima la treabă" (sloganul Zilei Mondiale a Inimii din acest an) şi pentru a lupta împotriva Hiper 3 G.
Cross-ul face parte din campania nationala de constientizare a populaţiei României, initiata de Societatea Romana de Cardiologie, ce are ca principal obiectiv informarea populaţiei despre riscul de îmbolnăvire cardiovasculară (ateroscleroza şi complicaţiile ei) – Hiper 3 G semnificând Hipertensiunea şi creşterea patologică a Greutăţii corporale, Glicemiei şi a "Grăsimii" (colesterolului) în sânge. Cercetările demonstrează că 80% dintre decesele provocate de afecţiuni cardiovasculare ar putea fi prevenite dacă s-ar controla optim factorii de risc cardiovascular.
Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice din Europa. BCV reprezintă cauza a 42% dintre decesele înregistrate în rândul populaţiei masculine şi respectiv 55% din decesele din rândul femeilor din Uniunea Europeană. În cadrul acestor afecţiuni, boala coronariană (BC) se situează pe locul 1 ca şi număr de decese de cauză cardiovasculară fiind urmată de accidentul vascular cerebral (AVC). Tendinţa descrescătoare a mortalităţii CV din ultimii ani în anumite ţări din Europa Centrală este datorată schimbărilor stilului de viaţă, în principal în ceea ce priveşte alimentaţia şi fumatul, măsuri similare cu cele aplicate cu ani în urmă în regiunile vestice ale Europei.