Gastritele

Please select a featured image for your post

Gastritele sunt afectiuni gastrice acute sau cronice, care se manifesta prin suferinte gastrice provocate de leziuni inflamatorii ale mucoasei si submucoasei stomacului cauzate de multipli factori etiologici si patogenici.

Gastritele, din punct de vedere clinic, pot fi asimptomatice sau simptomatice. Diagnosticul de gastrita poate fi pus atunci cand se constata modificari morfologice sau de alterare a mucoasei gastrice, cu ajutorul mijloacelor de investigatie (radiologie, gastroscopie, examenele sucului gastric, biopsia de mucoasa gastrica), sau functionale, cu privire la secretia de acid clorhidric.

In cadrul Congresului Mondial de Gastroenterologie, ce s-a organizat in anul 1990, la Sidney, Australia, s-a adoptat urmatoarea clasificare clinica:

Gastritele acute sunt leziunile inflamatorii acute ale mucoasei stomacului care pot cuprinde in profunzime celelalte paturi din structura gastrica in functie de intensitatea agentului etiologic. Evolutia gastritelor acute se face spre vindecare sau spre cronicizare.

Gastritele cronice sunt inflamatiile stomacului cu evolutie de lunga durata prin extinderea procesului inflamator in suprafata si profunzime, cu distrugerea epiteliului glandular (gastrita atrofica) sau unor componente ale peretelui gastric (atrofia gastrica).

Gastritele specifice sunt forme speciale de gastrite in care leziunile histopatologice sunt specifice (granulomatoasa, limfocitara, etc).

Metoda de examinare endoscopica ofera urmatoarea clasificarea:

Gastrita eritematos exudativa
Gastrita maculo-eroziva
Gastrita papulo-eroziva
Gastrita atrofica
Gastrita hipertrofica
Gastrita hemoragica
Gastrita de reflux

Care sunt cauzele care favorizeaza aparitia gastritelor?

Agenti infectiosi:

Bacterii: Helicobacter pylori (HP); Streptococ ?-hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum.

Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.

Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.

Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc.

Citeste si:  Vitaminele de care ai nevoie de la 7 la 77 de ani

Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.

Agenti medicamentosi: multe medicamente, luate timp indelungat, sunt factori iritanti pentru stomac: salicilatii, acidul acetilsalicilic, antinevralgicele, antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele, etc.

Agenti fizico-chimici cu potential eroziv: mancaruri preparate cu prajeli, unele conserve si mezeluri, alimente condimentate, alcool, cafea si tutun in exces, consumul alimentelor si bauturilor prea reci sau prea fierbinti, etc.

Dereglari motorii manifestate prin reflux duodenal-gastric.

Situatii de stres (diminuarea volumului de sange circulant sau scaderea cantitatii de oxigen in tesuturi).

Care sunt principalele simptome ale gastritelor?

Disconfort abdominal, senzatie de „prea plin” dupa masa de pranz, senzatie de greata, vomismente, balonari abdominale, eliminari de gaze din stomac (eructatie), satietate precoce, senzatie de arsura care urca din stomac prin esofag, cu un gust acru, provocata de hiperaciditate (pirozis), intoarcerea alimentelor din stomac, fara efort de voma (regurgitatie) si de durere epigastrica acuta (uneori severa), cefalee, stari de indispozitie, inapetenta, astenie, aversiune pentru mancare, hemoragii digestive (in gastrita hemoragica si eroziva); sindrom anemic digestiv si neurologic (in gastrita atrofica autoimuna).

Gastrita acuta simpla apare in urma consumului in exces de alcool si tutun, dupa mese copioase sau prea condimentate. Pacientii sunt slabiti, au pielea deshidratata si palida, acuza dureri in epigastru, imediat dupa servirea mesei, insotite de greturi si varsaturi, la inceput cu consistenta alimentara urmate de secretie biliara sau mucus. De asemenea, se pot instala diareea sau constipatia.

Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare. Gastritele acute netratate pot evolua spre cronicizare.

Citeste si:  Mult timp intr-un singur loc, la fel de daunator ca fumatul

Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.

Tratamentul curativ are la baza, in primul rand, regimul dietetic. In primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide neindulcite, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta.

Tratamentul medicamentos, prescris de medicul specialist, consta in antispastice, analgezice, antivomitive, iar pentru rehidratare, se recomanda perfuzii intravenoase cu solutie clorurosodica izotonica sau solutii clorurate si glucozate.

Gastrita acuta coroziva este consecinta accidentelor constand in inghitirea unor substante caustice care provoaca necroze pe diferite intinderi ale mucoasei gastrice. Primul simptom il constituie durerea extrem de intensa dupa care survin varsaturi repetate. Prin varsaturi se elimina substanta ingerata. Starea bolnavului se agraveaza si din cauza efectelor toxicului asupra altor organe (rinichi, ficat, etc).

Evolutia gastritei corozive merge spre vindecare, cu procese cicatriceale deformante, mutilante, la nivelul stomacului (si al esofagului).

Tratamentul trebuie facut de urgenta numai in unitatile spitalicesti specializate.

Gastrita cronica

Studii recente de histopatologie sustin ca exista o singura gastrita cronica cu stadii evolutive: in stadiul initial fiind hipertrofica si ajungand la gastrita atrofica. Manifestarile de inceput ale gastritei cronice sunt aparitia durerilor epigastrice de intensitate variabila, de obicei dupa ingerarea de alimente condimentate, acrituri, alcool, alimente greu digerabile, insotite de senzatie de arsura care urca din stomac prin esofag si de balonari dupa masa de pranz. Pe masura ce boala evolueaza, pacientii devin palizi, cu apetit alimentar scazut, apar greturi si senzatia de „prea plin” a stomacului si de satietate rapida. In unele cazuri apare si diareea cu scaune descompuse.

Citeste si:  Regimul de Detoxifiere ?

Evolutia este lenta (uneori mai rapida) spre forma atrofica, adesea insotita de anemie.

Tratamentul profilactic consta, in primul rand, intr-o educatie sanitara care are in vedere obtinere unei igiene alimentare corecte: servirea meselor la ore regulate, evitarea servirii acestora in conditii de conflicte neuropsihice, mentinerea obiceiul de a lua masa de dimineata, evitarea consumului in exces de alcool, cafea si tutun, mai ales pe stomacul gol, indepartarea condimentelor si a prajelilor la prepararea culinara, ingrijirea zilnica a danturii.

Tratamentul curativ are la baza respectarea regimul dietetic pe o durata mai mare de timp pentru a proteja mucoasa gastrica de factorii mecanici, termici si chimici. Acest regim consta in scoaterea din alimentatie a produselor iritante, picante, greu digerabile, a alcolului si reprimarea fumat. Regimul alimentar va fi normocaloric, functional echilibrat, vitaminizat si fractionat. De asemenea, se vor evita factorii nocivi care pot provoca acutizarea gastritei cronice.

Tratamentul medicamentos se compune din medicamente alcaline si pansamente gastrice la care se pot adauga antispasticele, in formele hiperstenice, iar pentru bolnavii cu hipoaciditate sau hiperaciditate se vor recomanda preparate cu acid clorhidric si pepsina si fermenti pancreatici. In toate cazurile sunt binevenite tranchilizantele si sedativele, in doze moderate, precum si comprese alcoolizate, raze ultrascurte, ultraviolete.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.