Indigestia (dispepsia)

Please select a featured image for your post

Indigestia este una dintre cele mai comune afectiuni ale intestinelor, fiind denumita medical dispepsie, dispepsie non-ulceroasa sau digestie anormala a alimentelor. Boala este cel mai bine descrisa ca fiind una functionala, adica este cauzata de functionarea anormala a muschilor sau nervilor care controleaza organele tractului gastrointestinal.

Categoria bolilor gastrointestinale functionale include, pe langa indigestie (dispepsie), si alte afectiuni frecvente precum sindromul colonului iritabil si durerea toracica non-cardiaca Din pacate, bolile gastrointestinale functionale nu pot fi observate cu ochiul liber sau prin investigatii microscopice, iar testele disponibile in prezent pentru investigarea acestor afectiuni sunt complexe si deseori inaccesibile.

Care sunt simptomele indigestiei (dispepsiei)?

In cele mai multe dintre cazuri simptomele indigestiei origineaza in tractul gastrointestinal superior, pentru ca apoi sa se faca simtite in stomac si ulterior in intestinul subtire. Principalele simptome sunt:

durere abdominala in zona de deasupra buricului
aerofagie
stari de greata si vomismente
senzatie de balonare
senzatie de satierate, chiar daca se consuma cantitati mici de mancare
umflarea abdomenului

Simptomele apar dupa-masa, fiind de cele mai multe ori provocare de ingerarea de hrana, cand mai multe dintre functiile gastrointestinale trebuie sa se activeze simultan.

Care sunt cauzele indigestiei (dispepsiei)?

Dispepsia pate fi asociata mai multor afectiuni cronice, precum diabetul, hipertiroidism, boala renala, insa mecanismul prin care acestea provoaca indigestia nu este foarte bine cunoscut.

Ce este insa cunoscut este aspectul functional al bolii, dupa cum spuneam, functionarea anormala a muschilor organelor tractului gastrointestinal sau a nervilor care controleaza aceste organe. Controlul nervos al tractului gastrointestinal este, cu toate acestea, complex, referindu-se nu doar la terminatiile nervoase de la nivelul muschilor gastrointestinali, ci si la comunicarea acestora cu nervii din coloana vertebrala si mai departe, din creier. Altfel spus, orice anormalitate functionala capabila sa produca indigestie se poate produce la nivelul nervilor din muschii gastrointestinali, coloana vertebrala si creier.

Citeste si:  "Poti si tu!", spun copiii care au supravietuit cancerului

O alta cauza a indigestiei (dispepsie) o reprezinta administrarea de anumite medicamente, spre exemplu, antiinflamatoarele nesteroidiene, antibioticele si estrogenii.

De asemenea, proliferarea excesiva a bacteriilor din intestinul subtire poate cauza indigestie (dispepsie), desi aceasta cauza este in prezent putin studiata.

La randul lor, ciclul mentrual, anxietatea, depresia constituie conditii medicale care duc la agravarea indigestiei.

Care este cursul indigestiei (dispepsiei)?

Dispepsia este o afectiune cronica ce se intinde de obicei pe parcursul a cativa ani, daca nu chiar pe parcursul intregii vieti. Cu toate acestea, simptomele se manifesta periodic, fiind severe pentru cateva zile sau saptamani si urmate de o perioada de ameliorare a bolii. Cauzele acestor fluctuatii sunt necunoscute.

Boala nu este fatala, insa poate avea complicatii, sub aspectul modificarii calitatii vietii pacientului. Cel mai adesea sunt afectate obiceiurile alimentare (pacientul care acuza stari de greata va obisnui sa sara peste anumite mese; vor fi excluse din alimentatie anumite alimente, cum ar fi laptele, grasimile, legumele), ceea ce are un impact semnificativ asupra sistemului imunitar si cresterea riscului de anumite boli.

Cum este diagnosticata indigestia (dispepsia)?

Dispepsia este diagnosticata in primul rand pe baza observarii simptomelor tipice si prin excluderea bolilor gastrointestinale non-functionale, a afectiunilor non-gastrointestinale si a tulburarilor psihiatrice (cu care poate impartasi simptome comune).

Citeste si:  Boala ficatului gras, un posibil indicator al atacului vascular cerebral

De asemenea, exista cateva teste care permit evaluarea directa a functionalitatii gastrointestinale, insa acestea nu ofera un diagnostic 100% precis. Intre acestea se numara: studiul motilitatii esofagiene (manometrie esofagiana), electrogastrograma (EGG), studiul barostatic (pentru evaluarea flexibilitatii unui organ gastrointestinal), studiul tranzitului colonic, studiul motilitatii androduodenale.

Cum se trateaza indigestia (dispepsia)?

Tratamentul indigestiei (dispepsiei) este un subiect dificil si nesatisfacator pentru pacient, deoarece putine medicamente au fost studiate sau si-au dovedit eficienta. Acest lucru poate fi pus pe seama a doua aspecte: primul este acela ca boala nu este una fatala si astfel nu a beneficiat nici de atentia publicului si nici de un interes sporit pentru finantarea cercetarilor; al doilea este acela ca eforturile de cercetare sunt anevoioase, boala fiind definita mai degraba de simptome obiective (cum este durerea), decat de semne obostice (spre exemplu, prezenta unui ulcer). Simptomele subiective sunt mai dificil de identificat la grupuri omogene de pacienti, precum si mai predispuse sa dispara in urma administrarii unui placebo si astfel obtinerea de rezultate semnificative este dificila.

Cu toate acestea, metodele de tratament pot fi directionate catre ameliorarea simptomelor. In acest sens, planul de tratament pe care specialistul il recomanda pacientului poate include schimbarea obiceiurilor alimentare (de asa maniera incat sa se asigure necesarul de nutrienti, dar sa se evite declansarea simptomelor), administrarea de relaxanti ai muschilor netezi ori de medicamente prokinetice, administrarea de medicamente psihotrope, tratamentul psihologic.

Dieta. Pacientii asociaza deseori aparitia simptomelor cu anumite alimente, care desi nu cauzeaza indigestia, o pot agrava. Dintre acestea cel mai frecvent acuzate sunt laptele si produsele lactate, legumele crude, grasimile (chiar si cele considerate „bune”), alimentele dulci (bogate in fructoza). Eliminarea acestora din alimentatie nu trebuie realizata de catre pacient, fara consultarea prealabila a medicului. Deoarece nu exista suficiente date care sa valideze impactul anumitor compusi asupra simptomelor indigestiei, decizia pacientului de a nu mai consuma alimentele poate face mai mult rau decat bine (spre exemplu, excluderea laptelui duce la carenta de calciu, principala responsabila pentru instalarea osteoporozei).

Citeste si:  Copii destepti daca beti vin in timpul sarcinii

Relaxanti ai muschilor netezi sau prokinetice. Una dintre cauzele cunoscute ale dispepsiei o constituie anormalitatile de functionare a muschilor gastrointestinali: acestia pot fi hiperactivi, hipoactivi sau necoordonati. De aceea, in tratamentul dispepsiei, medicul specialist poate recomanda fie relaxanti ai muschilor netezi (pentru reducerea activitatii muschilor) sau medicamente prokinetice (pentru cresterea motilitatii gastrointestinale). Din prima categorie fac parte hiosciamina si metilscopolamina, iar din cea a prokineticelor, cisaprid, eritromicina, metoclopramida. Aceste medicamente se administreaza doar la indrumarea medicului.

Medicatia psihotropa. Pacientii cu tulburari functionale, cum este si indigestia (dispepsia), sufera frecvent si de depresie si/sau anxietate, motiv pentru care medicamentele psihotrope pot oferi rezultate pozitive. Acestea se administreaza in doze mai mici decat cele recomandate in tratamentul tulburarilor psihice si doar potrivit indrumarilor medicului specialist in sanatate mintala.

Tratament psihologic. Tratamentele psihologice includ psihoterapia cognitiv-comportamentala, hipnoza, psihoterapia psihodinamica sau interpersonala si tehnici de relaxare si gestionare a stresul. Acestea sunt utile in cazul pacientilor la care simptomele se intensifica in perioade de stres sau sunt direct corelate starilor emotionale puternice.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.