Intre morala si terapie de cuplu: Infidelitatea se trateaza?!

Are infidelitatea tratament? O intrebare usor inedita dar pe care numeroase cupluri au pus-o in diferite moduri in cadrul terapiilor de cuplu pe care le-am desfasurat. Ca sa vorbim despre un tratament este necesar sa vorbim despre o boala. Dar care e boala si ce face un cuplu cu probleme de infidelitate sa caute un psihoterapeut?

Sigur infidelitatea nu poate sa fie considerata o boala. Din punct de vedere teologic sau moral ea este o incalcare a unor principii enuntate sau implicite. Te casatoresti si pastrezi partenerul pana cand „moartea ii va desparti”. In acest caz, psihoterapeutul ar putea sa fie pus intr-un rol de Supraeu, de moralizator care „promoveaza” anumite valori. Aceasta ipostaza ar presupune implicarea terapeutului ca o instanta cenzuratoare care se ocupa de comportamentul manifest. Dar daca vorbim de morala nu mai vorbim de o „boala”.

Si totusi exista o „boala”. Voi folosi ghilimelele pentru a delimita intre boala in sensul obisnuit al cuvantului si starea de „cuplu bolnav” in sensul de suferinta pe care il voi folosi in continuare. Boala nu este infidelitatea ci ceea ce face ca un intr-un cuplu sa apara un amant al unuia dintre ei. Din aceasta perspectiva infidelitatea apare ca un simptom, ca un semnal de alarma pe care cuplul sau familia simte nevoia sa-l traga pentru a semnala ca aceasta situatie a devenit inacceptabila.

Citeste si:  Femeile, afectate mai mult de calitatea slaba a somnului decat barbatii

Aceasta suferinta a cuplului ii determina pe cei doi, de multe ori, la insistenta unuia sa se adreseze unui terapeut. Scopul pentru care se adreseaza este de a fi impreuna intr-un mod satisfacator. Ori pentru a realiza ca nu mai sunt impreuna intr-un mod satisfacator este nevoie de multe ori de ceva care sa le deschida ochii. Ce poate sa fie mai evident in acest sens decat un alt partener care se „infiltreaza” in relatie de cuplu?

Dar terapia de cuplu nu are in vedere persoanele ci legatura pe care ele au stabilit-o si care are o puternica componenta intrapsihica (individuala sau personala). Ori in conditiile de infidelitate putem vorbi despre o incapacitate a legaturii de cuplu. Faptul de a separa intre un „cineva bun” si „cineva rau” presupune un criteriu moral. Cineva bun este cel inselat, cineva rau este cel infidel. Aceasta este perspectiva morala despre care vorbeam mai sus. Ea nu este operanta intrucat nu ajunge foarte departe si nu permite decat o perspectiva de rupere a legaturii de cuplu intre un om bun si un om rau iar aceasta nu este decat o legatura conflictuala, imposibila in practica.

Citeste si:  Gerovital Plant Crema Hidratanta este Produsul Anului 2011 in Romania

Atunci cand te confrunti cu infidelitatea este mai curand recomandat sa o iei ca un simptom, ca un semnal de alarma in ceea ce priveste legatura din cuplu si mai putin sa evaluezi comportamentele. Daca reusesti sa eviti morala, atunci vei vedea suferinta celor trei pentru ca in acest caz vorbim de un grup de trei persoane si nu de un cuplu. Daca lasam o terapie de cuplu sa se manifeste veti vedea cat de prezenta este aceasta a treia persoana in planul imaginar al celor doi. Daca reusiti sa intelegeti rolul pe care aceasta persoana il joaca si propria sa suferinta, lucrurile devin foarte logice.

In mod obisnuit, un cuplu nu are nevoie de un al treilea pentru a exista intr-un mod satisfacator. Aceasta nu este o impunere, o cenzura ci manifestarea ca atare a unei legaturi de cuplu. problemele apar atunci cand un al treilea poate sa se implice si sa se manifeste ca fiind un partener pentru unul dintre ei si, de multe ori, devine un partener al amandurora. In ce sens al ambilor? Daca unul are o relatie manifesta, reala cu cineva, celalalt devine foarte preocupat de modul in care se desfasoara aceasta relatie. Aceasta preocupare este mai mult decat gelozie, este un mod de a fi in trei, este o modalitate de implicare emotionala, inconstienta diversa.

Citeste si:  Prima editie Pitici & Mamici va avea loc si la Braila

Al treilea poate insemna o pierdere a feminitatii sau masculinitatii in cuplu. Poate insemna pierderea increderii in partener in capacitatea sa de a regenera un cuplu, poate insemna o rana narcisica pe care cei doi incearca sa o repare, poate insemna o insatisfactie sexuala majora sau pierderea investirii in celalalt. Este mai usor de vorbit despre un amant decat despre ceea ce a generat aparitia acestuia.

Ca urmare raspunsul la intrebare – da, vorbim de o boala a cuplului, despre o suferinta in trei, despre nevoia de o interventie psihoterapeutica asupra legaturii de cuplu.

Articol realizat de: psiholog-psihoterapeut Claudiu Ganciu.

Adresati autorului comentariile dumneavoastra, dand click aici.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.