Please select a featured image for your post
La ora actuala la nivel mondial se remarca o inclinare a consumatorilor de lactate catre laptele proaspat, crud, ce nu a suferit nici un proces de sterilizare, presupunandu-se astfel ca avantajele nutritionale sunt pastrate intacte. Dar iata si parerea specialistilor in domeniu…
Pasteurizarea laptelui este un proces termic cu o larga utilizare in industria hranei si in special in a lactatelor, ce are scopul de a minimiza pericolul cauzat de microorganismele patogenice si de a prelungi „viata” pe raftul magazinelor a produselor.
Prin pasteurizare se intelege tratarea termica sub 100 grade C a laptelui si smantanei, urmata de racire instantanee la temperaturi de 5 grade C. Ea reprezinta un compromis intre cerinta distrugerii tuturor germenilor patogeni si in procent de 98,5-99,9% a germenilor tehnologic nedoriti si cerinta mentinerii insusirilor nutritional- gustative ale laptelui. Se mai urmareste si inactivarea enzimelor proprii ale laptelui si pe cat posibil a celor bacteriene. Pasteurizarea inalta, cea mai utilizata, se mai numeste si instantanee, se face la 80-95 grade C pentru laptele de consum.
Caldura poate denatura proteinele din lapte. Insa acest efect nu este considerat un dezavantaj din punct de vedere nutritional, deoarece presupune doar schimbari in modul in care sunt aranjate moleculele din care sunt formate proteinele,si nu distrugerea acestor molecule,peptide pe numele lor. Cele mai importante proteine din lapte sunt cazeina si albuminele. Iar aceste proteine denaturate prin pasteurizare sunt mai usor digerabile decat daca ar fi pastrate in forma lor de baza, doarece structura lor este mai putin stabila, iar enzimele pot actiona cu usurinta.
Pasteurizarea nu afecteaza calitatea grasimii din lapte, a calciului si a fosforului, a vitaminelor lipo-solubile (vitamine care au nevoie de grasimi pentru a fi absorbite in organism): A,D,K,E, dar nici a vitaminelor B2,B5,B8.
Se pierd insa cantitati importante din vitaminele B6, B12 si C,atat prin sterilizare cat si prin expunerea indelungata la soare. Cercetarile stiintifice au aratat ca efectele negative ale pasteurizarii asupra calitatii laptelui sunt neglijabile pe langa beneficiile aduse sanatatii consumatorului.
Beneficiile laptelui proaspat
Putini oameni sunt constienti ca laptele pur, proaspat era folosit ca medicament in prima parte a secolului trecut. Laptele de-abia muls era utilizat in tratarea unor boli cronice. O proteina foarte importanta aflata in compozitia sa este lactoferina, ce are rolul de a lega fierul fiind necesara asadar absorbtiei acestuia in organism,avand si proprietati anti-cancer si, recent dovedit, actiune anti-microbiana impotriva multor specii bacteriene responsabile de carii si efect anti-viral.
Continand un nivel ridicat de acid lactic,enzime si vitamine, lactatele fermentate sau „acrite”, precum iaurtul sau kefirul(ce contin bacterii si dojdie) aduc o multime de beneficii celor ce le consuma. Fiind de natura acida,aceste alimente strabat stomacul si continulul acid al acestuia fara a fi degradate, ajungand in intestin „in siguranta”, acolo unde incep sa faca minuni.
Ca si o concluzie despre dieta in general, este mai bine sa consumam alimente cat mai putin procesate, nemodificate genetic, gatite la temperaturi mici si cat mai multe crude. Aceste sfaturi au functionat pentru atatea generatii inaintea noastra. De ce nu ar functiona si pentru noi?
super tare articolul!mi-a placut foarte mult!