Maladia Parkinson

Ce este maladia Parkinson?

Maladia Parkinson este o afectiune neurologica progresiva. Este caracterizata cu preponderenta de probleme legate de miscarile corpului – tremorul, acestea fiind cunoscute ca „simptome motorii”, si de dificultati care nu sunt legate de miscare – durerile, tulburari ale somnului si depresiile – acestea fiind cunoscute ca „simptome non-motorii”.

Persoanele care sufera de Parkinson pot fi impartite in doua categorii:

cu tremor dominant
cu rigiditate musculara dominanta

In prima categorie, cea in care tremorul este dominant boala progreseaza mai incet iar dementele si alte deficiente cognitive sunt mai rare.

Cea de-a doua categorie prezinta ca simptome initiale blocarea muschilor si incetinirea miscarilor.
De asemenea pacientii acuza tulburari de echilibru si de mers (inclusiv blocaje ale corpului), iar boala se dezvolta mai rapid.

Care sunt cauzele aparitiei maladiei Parkinson?

Miscarile organismului uman sunt controlate de celulele nervoase din creier. Pentru a determina o miscare, celulele trimit mesaje una catre alta – si catre restul corpului – utilizand neurotransmitatori. In maladia Parkinson aceste mesaje sunt intrerupte si nu sunt transmise constant catre muschi, determinand dificultati de controlare a miscarilor. Mesajele nu se transmit corespunzator din cauza unei lipse de dopamina – unul dintre neurotransmitatorii implicati in controlul miscarii. La persoanele care sufera de maladia Parkinson, intre 70% si 80% dintre celulele care produc dopamina au degenerat si au fost pierdute. In general aceasta are loc intr-o mica sectiune din creier numita substanta neagra. Daca nu exista suficienta dopamina, celulele nervoase nu functioneaza corespunzator si nu pot transmite mesaje creierului, determinand simptomele maladiei Parkinson.

Cu toate ca dopamina este principalul neurotransmitator afectat, se produc anomalii si la nivelul altor neurotransmitatori. Aceasta este una din explicatiile pentru care simpla inlocuire a dopaminei nu aduce beneficiile asteptate. Anomaliile altor neurotransmitatori pot, de asemenea, oferi o explicatie pentru faptul ca exista atat de multe simptome non-motorii in maladia Parkinson.

Care sunt factorii responsabili de aparitia maladiei Parkinson?

Motivul pentru care celulele producatoare de dopamina se epuizeaza nu este clar. In general se considera ca sunt mai multi factori responsabili, iar ariile de cercetare curenta includ varsta, factorii genetici si de mediu, si virusurile. Este de asemenea neclar de ce maladia Parkinson se dezvolta la unii oameni dar la altii nu.

Se estimeaza ca, la nivel mondial, 6.3 milioane de persoane sufera de maladia Parkinson, afectand toate rasele si culturile. In general varsta de debut este de peste 60 de ani, dar se estimeaza ca o persoana din zece este diagnosticata inainte de 50 de ani, numarul de barbati afectati depasind usor numarul de femei. Oricine poate sa sufere de maladia Parkinson, dar este intalnita cu o frecventa mai mare in randul persoanelor mai varstnice. Nu este o boala contagioasa.

Conform statisticilor disponibile, 1,2 milioane de persoane din Europa sufera de maladia Parkinson: aproximativ 260.000 in Germania; 200.000 in Italia; 150.000 in Spania; 120.000 in Anglia si 117.000 in Franta. In Romania sunt peste 70.000 de bolnavi de Parkinson.

Cum se manifesta maladia Parkinson?

Simptomele maladiei Parkinson sunt diferite pentru fiecare persoana. Ele pot varia la fiecare persoana de la zi la zi, de la ora la ora si chiar de la minut la minut.

Principalele simptome motorii fizice sunt:

Tremorul – poate afecta mainile si picioarele. Tremorul este cel mai evident in repaus si se amelioreaza la efectuarea unei activitati. O alta afectiune, cunoscuta ca tremor esential (TE) este adesea diagnosticata gresit ca fiind maladia Parkinson, deoarece si aceasta cauzeaza un tremor, dar care este absent in repaus si mai evident la efectuarea unei activitati.
Rigiditatea musculara – persoanele pot intampina greutati la intoarcere, la ridicarea de pe scaun, la intoarcerea in pat, sau la realizarea unor miscari precise ale degetelor. Pozitia corpului poate deveni incovoiata si poate fi ingreunata realizarea anumitor expresii faciale.
Bradikinezia – acest simptom ingreuneaza initierea miscarilor, producand dificultate in realizarea de sarcini motorii precise, cum ar fi incheiatul nasturilor unei bluze sau camasi, legarea sireturilor sau taierea hranei. De asemenea, scrisul de mana este incetinit si se micsoreaza.
Echilibrul – echilibrul si pozitia corpului se pot deteriora pe masura ce maladia Parkinson progreseaza, determinand dificultati la mers, la intoarcere, la intoarcerea in pat si la transferuri, cum ar fi asezarea si ridicarea de pe scaun. Prin urmare, dezechilibrul postural este adesea mentionat ca fiind al patrulea simptom principal.

Alte simptome:

Dificultatile de comunicare sunt relativ frecvente. Vorbirea, expresiile faciale, limbajul trupului si scrisul de mana sunt afectate in cazul multor persoane. Expresiile faciale si limbajul trupului sunt unelte de comunicare importante deoarece evidentiaza emotii si ajuta in comunicarea cu ceilalti. Deoarece expresiile faciale pot fi incetinite si limitate si limbajul trupului diminuat considerabil, persoanele care sufera de maladia Parkinson pot fi gresit intelese. Unii spun ca nu pot arata la exterior ceea ce simt in interior.

Tulburari ale somnului, depresii si anxietate, durere si fatigabilitate (oboseala).
In stadiile avansate pot sa apara dificultati ale inghititului si ale memoriei.

Cum diagnosticam maladia Parkinson?

Maladia Parkinson este diagnosticata de medicul neurolog, care poate evalua simptomele si gravitatea acestora. Nu exista un test special pentru a identifica aceasta maladie in mod clar.

Maladia Parkinson este diagnosticata de medicul specialist dupa ce au fost eliminate alte maladii cu simptome similare sau daca persoana respectiva raspunde la tratamentul medicamentos pentru maladia Parkinson. Diagnosticul poate fi dificil de pus la aparitia primelor semne si simptome.

Simptomele care trebuie detectate in vederea stabilirii diagnosticului sunt:

modificarea expresiei faciale (privire fixa, absenta clipitului)
absenta balansarii unui brat in timpul mersului
pozitie incovoiata (curbata)
umar blocat, dureros
schiopatare sau tarairea unui picior
amorteala, furnicaturi, durere sau disconfort la gat sau membre
voce scazuta
senzatia de tremurat intern

Exista factori care indica o evolutie rapida a bolii si care demonstreaza ca boala nu mai poate fi oprita: diagnosticarea la o varsta inaintata, depresiile severe, dementele, etc.

Ce stim despre debutul timpuriu al maladiei Parkinson?

Este considerat debut timpuriu atunci cand maladia Parkinson apare la persoane cu varsta sub 40 sau 50 de ani, iar unele simptome pot fi diferite de cele ale persoanelor mai in varsta. Cercetarile au demonstrat si posibilitatea existentei unor tipare de mostenire in cadrul familiei, in special daca diagnosticul a fost pus inaintea varstei de 40 de ani.

Neuropatologia maladiei Parkinson pare sa fie in general aceeasi pentru toate varstele. Cu toate acestea, persoanele mai tinere se confrunta cu probleme deosebite deoarece sunt afectate de aceasta afectiune de la o varsta mai frageda si pentru o perioada mai lunga de timp, intampinand dificultati legate de planul financiar, de ajustarile carierei si de indeplinirea responsabilitatilor familiale si parentale.

In general, persoanele mai tinere prezinta o evolutie pe termen lung, mai lina, a afectiunii. Posibil, in parte, datorita faptului ca persoanele mai tinere prezinta mai putine probleme de sanatate asociate in comparatie cu persoanele mai in varsta, iar rata de avansare a afectiunii este in mod semnificativ mai lenta. De asemenea, problemele asociate, cum ar fi pierderea memoriei, confuzia si dificultatile de echilibru, au o frecventa mai mica insa acestia au deseori mai multe probleme legate de miscarile involuntare, din cauza celei mai frecvente medicatii prescrise, levodopa. Din acest motiv, pacientii care prezinta un debut timpuriu al maladiei sunt supusi initial unor tratamente alternative pentru levodopa.

Cum tratam maladia Parkinson?

Cercetatorii nu au reusit inca sa gaseasca o modalitate de a preveni sau vindeca maladia Parkinson. Totusi, simptomele pot fi controlate in mod eficient, utilizand de multe ori o combinatie de medicatie, terapie conventionala (precum fizioterapia, terapia ocupationala, terapia pentru pronuntie si limba), terapii complementare (incluzand, printre altele, aromoterapia, reflexoterapia, yoga si Tai Chi) si tratamente chirurgicale precum stimularea profunda a creierului (DBS – Deep Brain Stimulation).

Cercetarile privind medicatiile impotriva maladiei Parkinson, noi metode chirurgicale si terapii genetice se afla in curs de dezvoltare. Astfel, posibilitatile de tratare a maladiei Parkinson vor fi din ce in ce mai eficiente cu timpul.

Care sunt metodele de tratament pentru incetinirea evolutiei maladiei Parkinson?

Tratamentul timpuriu depinde in mare masura de diagnosticarea timpurie, prin urmare, este vital sa constientizam primele semne ale maladiei Parkinson si sa consultam medicul specialist.

Permanent se fac cercetari in domeniu si sunt studiate medicamente mai eficiente care pot ajuta la incetinirea evoluarii maladiei. Tratamentul cu astfel de medicamente este recomandat sa inceapa imediat dupa stabilirea diagnosticului si continuat pe parcursul maladiei. Prin incetinirea evoluarii maladiei, persoanele cu Parkinson pot mentine o calitate buna a vietii mai mult timp.

ADAGIO este un studiu clinic realizat recent si care a demonstrat ca persoanele care au primit tratament timpuriu cu rasagilina au avut o evolutie mai lenta a maladiei, masurata pe scala de evaluare unificata a maladiei Parkinson (UPDRS), decat persoanele care au fost diagnosticate la acelasi moment, insa au inceput acelasi tratament noua luni mai tarziu. ADAGIO este unul dintre cele mai importante studii din ultimii ani, fiind efectuat pe un numar mare de persoane si avand un plan riguros, care furnizeaza dovezi promitatoare ca interventia timpurie cu rasagilina incetineste evolutia bolii.

Sursa: Material de presa distribuit in cadrul evenimentului „Viata cu Parkinson – simptome non-motorii”, derulat pe 30 septembrie 2010, la Bucuresti.