Please select a featured image for your post
Cu ocazia Zilei Internationale a Moasei sarbatorita anual pe 5 mai, Asociatia pentru Nastere Naturala si Alaptare si compania Houston NPA au organizat la Institutul Prof. Dr. Matei Bals din Bucuresti simpozionul national „Moasa independenta – veriga lipsa”.
La eveniment au participat aproximativ 100 de moase din intreaga tara, iar alaturi de acestea s-au aflat reprezentanti ai autoritatilor in domeniu si personalitati importante ale lumii medicale: dr. Cristian Irimie – Secretar de Stat in Ministerul Sanatatii, Mircea Timofte – presedinte al Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania, conf. dr. Daniel Popescu – Coordonator al Facultatii de Asistenti Medicali si Moase, prof. dr. Adrian Georgescu – Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului, prof. dr. Silvia Stoicescu – presedinte al Asociatiei Romane de Neonatologie, prof. dr. Gheorghe Peltecu – Directorul Spitalului de Obstetrica si Ginecologie Filantropia, dr. Sorin Petrea – Director medical al Institutului Matei Bals. Au fost prezenti si invitati din strainatate pentru a impartasi din experienta lor moaselor din Romania si pentru a explica profesia de „midwife” asa cum este inteleasa si in alte tari: Annemarie Binder din Germania, Brigitte Vondenhoff si Claudia Bider Heim din Elvetia, ambele moase traind de cativa ani in Romania.
„Evenimentul si-a dorit a fi un pas inainte pentru renasterea moaselor din Romania, pentru recunoasterea muncii lor. Acestea au studiile si experienta necesara pentru a acorda gravidei ingrijiri si sustinere in sarcina, travaliu, nastere si in perioada imediat urmatoare, acolo unde nu exista riscuri nici pentru mama, nici pentru copil. Moasele sunt o veriga importanta in tot acest proces al nasterii normale si al alaptarii si este nevoie de ele”, a declarat Raluca Petre, Asociatia pentru Nastere Naturala si Alaptare.
In deschiderea evenimentului dr. Cristian Irimie a precizat ca „obstetrica se face in echipa, nu o face nimeni singur”, nesprijinind ideea de moasa independenta in sensul unei nasteri la domiciliu asistata numai de moasa. „Moasele trebuie sa colaboreze cu medicul obstetrician, iar visul meu ca medic este sa vad pe langa fiecare dispensar rural cate o moasa, moasa fiind stalpul ingrijirii pacientelor in teritoriu”.
Conform lui Mircea Timofte, in Romania exista aproximativ 5.000 de moase recunoscute de Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania, atat cu studii postliceale, cat si universitare.
Prezenta la conferinta de presa organizata cu ocazia simpozionului, moasa Melania Tudose din Buzau care are o experienta de 20 de ani in domeniu si peste 1000 de nasteri asistate, a declarat ca „meseria de moasa nu este noua, dar este o profesie care trebuie sa renasca”, sa prinda contur legislativ clar, astfel incat „moasele din Romania sa beneficieze de aceleasi drepturi ca moasele din celelalte tari europene”, unde moasele sunt pregatite teoretic si practic sa urmareasca sarcina, pregatesc fizic si psihic gravida, colaboreaza cu medicul ginecolog si asista la nastere (in Olanda spre exemplu practica nasterii la domiciu asistata numai de o moasa abilitata este chiar foarte des intalnita). Conform Melaniei Tudose, moasele din strainatate se ocupa de partea fiziologica, normala a sarcinii, iar cand sesizeaza orice afectiune care apare pe perioada sarcinii, la nastere sau dupa, anunta medicul.
Conform moasei Claudia Bider Heim, in practica internationala, moasa este specialista fiziologiei perinatale, avand grija de femeia insarcinata in toate cele 3 etape: pe parcursul sarcinii, la nastere si in post-partum. Moasa urmareste sarcina normala (9 luni), educa viitoarea mama si cuplul despre rolul de parinte si sprijina viitoarea mama din punct de vedere psihic si fizic. La nastere, moasa monitorizeaza procesul fiziologic al travaliului, ofera sprijin emotional si fizic mamei, aduce pe lume copilul, favorizeaza atasamentul intre mama si copil din primele clipe de viata si verifica expulzia placentara si contractia uterina, precum si pierderile de sange. In post-partum, moasa sprijina procesul alaptarii in prima ora de viata, sfatuieste parintii despre ingrijirea copilului, urmareste procesul de dezvoltare fizica si psihica a copilului, perioada de alaptare timp de 6 luni si lauzia.
In Romania, activitatea moasei este reglementata de Ordonanta 144/2008 art 7, care descrie rolul moasei intocmai cu cel din practica internationala. In realitate in Romania, activitatea moasei este restransa mult, din mai multe motive. Unul ar fi ca in acest moment moasa este inteleasa mai mult ca asistenta in sala de nasteri unde executa proceduri dupa indicatiile medicului, neavand timpul necesar de a se ocupa „ca la carte” de fiecare gravida, nici in timpul sarcinii, nici in timpul travaliului sau dupa nastere, asa cum este descris rolul specialistului fiziologiei, adica al moasei.
Un alt motiv il constituie faptul ca, mai ales in Bucuresti si in centrele universitare, moasele se afla in concurenta cu medicii rezidenti pentru a asista la nasteri, fata de maternitatile din rural unde moasele sunt mai active.
Lipsa centrelor de nastere asa cum exista in strainatate constituie un alt motiv. Centrele de nastere din tarile UE functioneaza numai cu moase pregatite si experimentate, dar Romania, fiind la inceput, aceste centre ar trebui sa functioneze in imediata apropiere a spitalelor sau in curtea acestora, iar nasterile normale si fara complicatii sa fie gestionate de moase, in colaborare cu obstetricieni, neonatologi.
Majoritatea invitatilor la simpozion au declarat ca Romania nu e pregatita pentru nasteri la domiciliu, niciun medic si nicio moasa nu ar trebui sa fie de acord sa isi asume responsabilitatea aceasta in contextul actual. Dr. Cristian Irimie este de parere ca „accesibilitatea in cel mai scurt timp la un mediu spitalicesc in cazul unei urgente” este principalul motiv pentru care in Romania nu se poate naste la domiciliu, ca in alte tari. „In Olanda o pacienta gravida cu complicatii poate ajunge din orice punct al tarii in maxim 15 minute direct pe masa de operatii”. „Nasterea are 4 timpi si in oricare din acesti timpi se poate intampla ceva care sa puna in pericol viata mamei si al fatului”, a adaugat dr. Irimie care, in calitate in medic ginecolog nu si-ar asuma riscul asistarii unei nasteri la domiciliu in contextual actual din Romania din cauza situatiilor neprevazute care ar putea aparea la tot pasul si in orice clipa.