fbpx

Penicilina ar putea deveni complet ineficienta in tratarea infectiilor

Penicilina tinde sa devina complet ineficienta, motiv pentru care guvernele ar trebui sa investeasca urgent in descoperirea de noi antibiotice pentru tratarea numarului tot mai mare de infectii, se arata intr-un raport publicat de Scoala de Stiinte Economice si Politice din Londra (LSE).

Potrivit raportului, penicilina se va dovedi ineficace in tari precum Franta, Spania si Romania, in mare parte din cauza prescrierii sale excesive, pe fondul unui diagnostic precar al infectiilor virale care ajung sa fie tratate deseori ca infectii bacteriene.

Infectiile bacteriene devin din ce in ce mai virulente si rezistente la antibioticele disponibile in prezent, constituind a doua cauza a deceselor, la nivel mondial. In Uniunea Europeana se estimeaza ca, anual, 2 milioane de pacienti contracteaza infectii in mediul spitalicesc; dintre acestia, 175.000 mor.

Citeste si:  Detoxifierea de sare

Spre deosebire de alte medicamente, antibioticele au o durata de actiune limitata din cauza manifestarii inevitabile a rezistentei fata de respectivul tratament. Din pacate, in ultimii ani au fost descoperite doar cateva noi categorii de antibiotice, iar rata mortalitatii cauzata de rezistenta infectiilor bacteriene la tratament continua sa creasca.

Raportul, comandat de guvernul Suediei, face apel la elaborarea unor majore strategii de reforma la nivel european, menite sa preintampine aparitia unei „eventuale crize in sanatate”. Aceste strategii ar fi indicat sa includa sprijinul acordat pentru dezvoltarea unor teste accesibile de diagnosticare rapida, precum si o revizuire a aspectelor legale, financiare si clinice care sa descurajeze prescrierea excesiva de antibiotice. Raportul subliniaza, de asemenea, ca, la ora actuala, cercetarile in domeniul identificarii de noi antibiotice nu constituie o investitie financiara atractiva, motiv pentru care se recomanda un sprijin financiar major din partea UE, care se incurajeze si sa faciliteze derularea proiectelor de cercetare in domeniu.

Citeste si:  Exercitiile Kegel

Elias Mossialos, coordonatorul studiului si profesor de politici sanitare la LSE, a lansat un apel catre autoritati pentru luarea unor masuri rapide, spunand ca „descoperirea penicilinei si a altor antibiotice la jumatatea secolului al XX-lea a determinat oamenii de stiinta sa afirme ca sfarsitul bolilor infectioase era aproape. Insa, aparitia tulpinilor de S. aureus rezistente la meticilina si a altor tulpini rezistente la antibiotice are un efect devastator, care a dus la raspandirea bolilor infectioase si a crescut rata mortalitatii, precum si durata spitalizarilor si costurile de tratament. Este una dintre cele mai mari probleme de sanatate publica in tarile dezvoltate, dar cu toate acestea sa iau foarte putine masuri concrete”.

Citeste si:  7 pasi pentru intarirea sistemului imunitar la inceput de toamna

Dat fiind ca valoarea prezenta neta pentru un antibiotic este de zece ori mai mica decat in cazul unui analgezic, prof. Elias Mossialos subliniaza ca „cea mai mare provocare este aceea de a convinge companiile farmaceutice sa investeasca intr-o piata nu tocmai profitabila”.

Sursa: Time Magazine si LSE Health and Social Care

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.