fbpx

Rolul psihanalizei de familie in adoptii si familiile adoptive

In viata unei persoane se intampla tot felul de evenimente, unele pozitive, altele negative. Exista insa situatii cu o frecventa mai rara dar care pun atent in discutie rolul pe care familia il joaca in viata unei persoane. Este vorba despre adoptii si modul in care se produc acestea. Adoptia pune in discutie tema unei psihanalize de familie. Adoptia si momentul sau pune puternic in discutie tema legaturilor familiale, a relatiilor asa cum sunt ele si cum par sa devina in momentul adoptiei.

Treptat pare sa se contureze un domeniu de lucru care aparent, pana in prezent, nu era atat de important pentru psihoterapie. Momentul adoptiei mi se pare ca devine un element de cerere de psihoterapie de familie. Eu vorbesc despre psihanaliza familiei care chiar are in vedere aceste legaturi inconstiente. Daca o psihoterapie de familie in general are grija ca o adoptie sa devina posibila, adecvata copilului si parintilor, ceea ce se poate traduce in comportamente adaptate si adecvate, psihanaliza legaturii urmareste sa completeze cu o functionare familiala adecvata. Acest lucru are sens atat timp cat vorbim si acceptam faptul ca oamenii nu sunt doar ratiune si comportament, ci si faptul ca au un inconstient, au afecte care scapa controlului, au relatii care sunt dincolo de ceea ce se vede.

Citeste si:  Hernia de disc

Remarc ca problema adoptiilor si a familiilor recompuse constituie un nou domeniu de referinta si devin pacienti. Ca aceasta adresare este in crestere. Totusi nu pot afirma la nivel general acest lucru, ci doar raportandu-ma la propria experienta. Este posibil ca, pe masura ce functionarea juridica a acestor situatii sa nu mai puna atat de multe probleme, functionarea psihologica, cum se poate realiza o adoptie sau o familie recompusa, sa fie mai importanta. Este o reglare a societatii si a modului in care ea vede aceasta situatie aparte.

O adoptie nu este nici buna, nici rea. Este un fapt in sine. Dar acest fapt numai din exterior pare asa. Din interior fiecare participant pare sa devina cu adevarat un „actor”. Pentru fiecare in parte, aceasta familie noua devine o semnificatie, la aceasta semnificatie se adauga un sens pozitiv sau negativ. Acest sens este cel care creeaza cu adevarat dificultati. Pentru ca sensul nu este intelectual sau aleatoriu, ci vine din complexitatea relatiilor stabilite deja, din legaturi familiale date, dintr-o morala proprie sau a parintilor, dintr-o nevoie proprie sau a partenerului, iar punctele de vedere pot sa continue.

Sansa unei terapii analitice de familie pentru aceste familii este evidenta. Ea permite ca in decursul anilor sa se produca o crestere interioara, ca familia sa devina manifest importanta pentru toti cei implicati. Faptul ca exista secrete este inerent. Daca nu ar exista, atunci familia nu ar fi pusa in situatia de a fi recompusa. Copiii nu ar avea nevoie sa fie adoptati, iar parintii nu ar fi in situatia de a adopta. Aceste secrete par sa fie in unele familie impovaratoare, in altele familia sa depuna eforturi inzecite pentru a evita aproprierea lor. Dar aceste secrete functioneaza sub forma de preocupari inconstiente care isi lasa amprentele asupra fiecarui membru al familiei.

Citeste si:  Chimicalele din produsele cosmetice ingrasa

Scopul terapiei analitice de familie nu este sa devoaleze, sa expuna secrete. In aceasta parte nu putem spune ca desfasuram o munca de detectivi in sine. Secretul are rolul sau fondator. Dar efectele secretului pot sa fie pe termen lung nimicitoare pentru psihicul copiiilor sau parintilor. Dar si varianta inversa este la fel de periculoasa – un secret cunoscut cand lucrurile nu sunt pregatite devine o trauma care se adauga traumelor deja existente.

Exemplul cel mai banal este ascunderea adevarului adoptiei de copil ani de zile. Trebuie sa-i spun? Nu trebuie? Cum sa-i spun? Cum sa fac sa nu afle? Iata cateva intrebari care framanta parintii adoptivi. Aceasta framantare vine din efectele secretului. Faptul de a-i spune nu pare sa rezolve. Pentru ca daca ii spun, in locul acestui set de intrebari apar altele.

Articol realizat de: psiholog-psihoterapeut Claudiu Ganciu.

Adresati autorului comentariile dumneavoastra, dand click aici.

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.