Terapie pentru gelozie: unde isi gaseste gelozia loc in cuplu?

Voi deschide un subiect de care m-am ocupat un timp indelungat in ultimii ani – gelozia si terapia ei. Lucrand cu cupluri si familii, abordand teme de grup, am intalnit deseori gelozia manifesta, interzisa, etc. Cel mai frecvent si vizibil este in cazul cuplurilor care vin pentru acest simptom pe care il simt deranjant si incurcat pentru ei.

Uneori vorbim de legaturi de gelozie in care cei doi sunt impreuna pentru a fi gelosi sau a incuraja sentimentele de gelozie ale celuilalt, alteori vorbim despre un moment de criza al familiei, alteori despre o schimbare aparuta in familie prin care se actualizeaza un continut inconstient vechi.

Cum este gelozia?

Cand vorbim despre gelozie, avem intotdeauna in vedere o scena interna ce se desfasoara in trei persoane. Persoanele nu sunt neaparat oameni, pot sa fie la fel de bine obiecte interne care iau diferite forme – profesie, hobby-uri, animale etc. Totusi, acestea din urma desi indeplinesc toate atributele specifice geloziei, raman intr-o sfera cenzurata. Este permis sa ceri partenerului o fidelitate in raport cu o alta persoana si interzis sa-i ceri sa fie cu tine in loc sa fie la locul de munca. Faptul ca putem pune toate aceste situatii intr-o singura scena, iar aceasta scena sa cuprinda trei persoane, ne poate trimite la o unica scena ce se desfasoara de-a lungul vietii unei persoane, mereu in acelasi fel. Voi pastra pe tot parcursul tema celor trei persoane intrucat este cea mai apropiata iar aici alte situatii le vom considera ca niste cazuri speciale.

Citeste si:  Tranzit intestinal lent

Atunci cand vorbim de gelozie, vorbim de un grup de trei persoane in care exista o distributie a rolurilor bine definita si care nu este intamplatoare. Aceasta consider ca este principala trasatura a geloziei – scena, caracterul scenic, existenta unui scenariu interior. Din experienta mea, in absenta scenei interne, nu putem vorbi despre gelozie.

O alta caracteristica a geloziei este data de caracterul sau imaginativ. Cererea de fidelitate, cererea de iubire, cererea de atentie, sunt cereri firesti in legaturile si relatiile dintre oameni. A spune cuiva „vreau sa ma iubesti” este o cerere care primeste un raspuns. Face parte din modul de a fi social impreuna a oamenilor. Dar aceasta cerere nu este un comert, un schimb constant de idei, opinii, afecte si are o semnificatie inconstienta.

Citeste si:  Cum sa combateti balonarea

Aceasta semnificatie este dezvaluita in multe terapii individuale sau de cuplu, iar cererea poate sa fie inteleasa din mai multe perspective din care cele mai importante mi se par cele care tin de perspectiva legaturii dintre persoane (un cuplu care se constituie realizeaza o legatura in care cererea de iubire este evidenta, dar care se intemeiaza pe semnificatia faptului ca exista ceva comun, implicit, inconstient, si care permite realizarea unei legaturi) si a relatiei cu un obiect dat (obiectul este investit transferential cu o anumita semnificatie, in raport cu care se produce o anumita abordare).

Cand vorbim de un refuz al cererii de iubire, putem vorbi despre o frustrare, nemultumire, de o anumita reactie emotionala intensa. Tema geloziei apare insa atunci cand refuzul sau acceptarea cererii sunt insotite de un anumit scenariu imaginat, spun imaginat intrucat el este interior, se produce inconstient si are forma unei fantezii date, de multe ori fara ca oamenii sa realizeze existenta sa. In acest scenariu, se joaca o scena. Scena este independenta de ceea ce se intampla in fapt, dar preia elemente din realitate pe care le integreaza. Aici gasesc ca similaritatea cu visul este foarte puternica – visul preia elemente diurne pe care le integreaza intr-un scenariu care combina exprimari inconstiente cu o logica clara si se sprijina pe continuturi diurne care au avut un impact asociativ.

Citeste si:  Afectiunile oculare (II)

Putem afirma ca gelozia este relatia intrapsihica cu scena imaginata. Sa ne limitam astazi la aceste consideratii teoretice si vom reveni in vitor.

Imi puteti scrie dificultatile voastre la adresa de mai jos (cpap.claudiu @gmail.com) si cum puteti singuri sau in cadrul unei terapii individuale, de cuplu sau familie sa tratati aceste situatii.

Articol realizat de: psiholog-psihoterapeut Claudiu Ganciu.

Adresati autorului comentariile dumneavoastra, dand click aici.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.