Totul despre testul Papanicolaou

Controlul gincologic poate fi o activitate inconfortabila pentru multe dintre femei, insa el ajuta la depistarea anomaliilor ce pot aparea la nivelul aparatului genital si care pot pune in pericol starea de sanatate a femeii. De aceea, este important sa facem anual controlul ginecologic de rutina!

Colul uterin (sau cervixul) este portiunea inferioara a uterului, ce se deschide in vagin. La nivelul celulelor ce captusesc suprafata colului pot aparea anomalii care pot evolua in timp in cancer de col uterin.

O zona rosie pe col poate fi expresia unui col sanatos, cu aspect normal fiziologic – la multe dintre femeile tinere (mai ales la cele care utilizeaza contraceptive orale, la femeile gravide, dupa nastere), dar, pe de alta parte, poate sa traduca o patologie a colului uterin:

– Inflamatia colului uterin – data de infectiile cervico-vaginale bacteriene, virale, fungice;
– Displaziile cervicale – leziuni precanceroase ale colului uterin care, netratate, pot progresa in timp pana la cancer.
– Cancerul de col uterin (cervical) – este situatia cea mai grava, reprezentand unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer care afecteaza femeia.

Acesta nu se dezvolta dintr-odata pe un col sanatos, ci este rezultatul evolutiei indelungate, fara simptomatologie, a unor leziuni cervicale precanceroase: displazie cervicala sau neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN).

Determinate in special de infectii cu virusul Papilloma Uman – HPV* (virus cu transmitere sexuala), aceste leziuni au grade diferite de severitate. Cele de grad scazut pot regresa spontan, insa cele de grad inalt au un potential evolutiv major.

Depistarea timpurie a cacerului de col uterin este conditia esentiala pentru vindecarea pacientei. Stadiile incipiente ale bolii sunt deseori asimptomatice ceea ce reprezinta un impediment pentru diagnosticul precoce; de aceea pacientele trebuie sa se prezinte la medic in lipsa oricaror simptome pentru consultul ginecologic de rutina.

Prezentarea la medic doar in urgenta, cand simptomele bolii sunt evidente, este adesea tardiva, iar posibilitatile terapeutice sunt limitate.

Ce reprezinta examenul citologic Babes-Papanicolaou?

In prezent, cea mai buna metoda de depistare a leziunilor precanceroase/canceroase ale colului uterin, este examenul citologic Babes-Papanicolaou (Pap-test).

Pentru prima data, in anul 1972, medicul roman A. Babes a intuit posibilitatea diagnosticarii neoplaziei cervicale prin analiza microscopica a ceulelor epiteliale descuamate, de la nivelul colului uterin, punand astfel bazele viitorului test; ulterior, metoda a fost perfectionata si introdusa in practica medicala de catre dr. G. Papanicolaou, fiind cunoscuta sub numele de „testul Papanicolaou”, sau „Pap-test”.

Pap-testul se realizeaza in timpul consultului ginecologic printr-un procedeu simplu, rapid si nedureros prin care se prevaleaza un esantion de celule epiteliale de la nivelul colului uterin, se efectueaza frotiuri pe lama, se coloreaza, iar acestea ulterior, se examineaza la microscop. Testul depisteaza modificarile precanceroase si canceroase inca din stadiile incipiente; secundar, poate suspecta prezenta unor infectii genitale cu candida sau trichomonas.

Trebuie retinut ca acest test este unul de screening (de suspiciune), diagnosticul cert fiind pus numai in urma biopsiei.
Testul Papanicolau poate oferi rezultate incorecte, atat rezultate fals-pozitive (intr-un procent de 15%), cat si rezultate fals-negative (in 8% din cazuri).
Pap-test nu depisteaza cancerul de ovar, cancerul de uter (cancerul endometrial), sau cancerul de vagin.

Cand trebuie facut testul?

Odata cu inceperea vietii sexuale, toate femeile trebuie sa efectueze anual un test Papanicolaou. In anumite cazuri, testul poate fi utilizat mai des, la 3-6 luni, la indicatia medicului ginecolog.
Pentru ca examenul citologic sa fie corect interpretat, este important ca pacientele sa evite timp de 48 de ore contactul sexual, utilizarea tampoanelor/spalaturilor/medicatiei intravaginale; de asemenea, recoltarea se realizeaza in afara perioadei menstruale.

Daca pacienta a avut, in trecut, un test Papanicolau anormal, este important sa semnaleze acest lucru medicului inainte de a efectua testul Papanicolau prezent. Pentru laborator este important sa stie ce probleme a avut pacienta in trecut si ce tratamente a urmat.
Testul Papanicolau poate fi efectuat in siguranta in cursul sarcinii.

Rezultatul testului si alegerea tratamentului:

Raportarea rezultatelor testului Papanicolaou se poate realiza in mai multe moduri, dar in prezent, cea mai utilizata si moderna este clasificarea Bethesda si, mai putin, clasificarea Papanicolaou.

Un Pap-test anormal presupune incadrarea rezultatului in clasele III-V conform clasificarii Papanicolaou, sau, in cazul sistemului Bethesda, prezenta anomaliilor celulelor epiteliale scuamoase/glandulare.

Rezultatul testului Babes-Papanicolaou poate fi :

– normal (negativ pentru leziune intraepiteliala), caz in care nu este necesara alta investigatie pana la urmatorul test Papanicolaou anual.

– anormal, caz in care exista urmatoarele optiuni:

1. Repetarea testului PAP la un anumit interval de timp (4-6 luni);
2. Efectuarea suplimentara a unui test HPV, pentru a vedea daca este prezent virusul HPV cu risc crescut;
3. In cazul in care si cel de-al doilea PAP-test iese anormal si/sau testarea HPV are un rezultat pozitiv, se efectuarea colposcopia*, pentru a examina colul uterin si a determina daca sunt prezente leziuni anormale.
4. In cazul in care se evidentiaza o leziune la nivelul colului uterin, aceasta trebuie obligatoriu verificata histopatologic prin biopsie* – aceasta fiind singura metoda care poate stabili diagnosticul cu certitudine.

Leziunile usoare, care au potential evolutiv scazut, pot fi urmarite pâna la doi ani, insa cele de grad inalt impun obligatoriu tratament. Metodele terapeutice pot fi distructive (crioterapie, electrocauterizare, vaporizare laser etc.) sau, de preferat, excizionale, prin procedee chirurgicale simple care indeparteaza in totalitate leziunea de pe col.

Un Pap-test anormal nu inseamna obligatoriu cancer de col: unele infectii, menopauza, prezenta unui sterilet, etc, pot sa influenteze rezultatul testului. Cu toate acestea, orice examen Babes-Papanicolaou anormal impune investigarea suplimentara a pacientei: in functie de rezultat se pot efectua examenul secretiei vaginale, testarea HVP , videocolposcopia*, testare pentru Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma.

Citologia cervicala in mediul lichid:

O metoda noua a citologiei cervicale, introdusa si in Romania, o reprezinta citologia in mediu lichid, in care celulele prelevate de la nivelul colului uterin sunt introduse intr-un recipient cu mediu lichid in loc sa fie intinse pe lama. Citologia in mediu lichid ofera o noua metoda imbunatatita de conservare a celulelor prelevate. Astfel rezultatele testului prezinta o mai mare garantie.

Doctorul Cristian Jumuga, medic specialist in obstetrica-ginecologie la clinica Gynecoland, ne sfatuieste sa respectam consultul ginecologic de rutina, prin efectuarea periodica a examenului citologic Babes-Papanicolaou: “Ideal este sa prevenim, nu sa tratam leziunile canceroase ale colului uterin”.

*Colposcopia este examenul medical optic al vaginului si al colului uterin cu ajutorul colposcopului (instrument optic folosit in aceasta tehnica);

*Videocolposcopia permite vizualizarea pe un monitor a imaginii colului uterin (cervix-ului) preluata prin intermediul unei camere video. Pot fi observate diverse leziuni (rani) ale acestuia precum si evolutia lor in timp sub tratament.
Videocolposcopia este o metoda nedureroasa, neinvaziva si foarte eficienta pentru monitorizarea afectiunilor colului uterin;

*Biopsie este cea mai sigura metoda de a depista cancerul. Se preleveaza o mostra din tesutul suspect sau intreaga leziune si se examineaza sub microscop pentru a vedea daca exista celule cancerigene.

Biopsia poate fi fragmentara (tintuita) sau excizionala – ERAD, conizatie.
ERAD reprezinta electrorezectia cu ansa diatermica utilizata pentru a indeparta intreaga leziune cervicala.
Conizatia presupune rezectia unei portiuni in forma de con din colul uterin. Ea poate fi realizata in urma unei biopsii de col uterin, daca s-a stabilit diagnosticul de leziune precanceroasa sau cancer micro-invaziv. Ceea ce se urmareste prin realizarea conizatiei este oprirea invaziei in profunzime a procesului displazic/canceros.