Ulcerele peptice

Please select a featured image for your post

Ce sunt ulcerele peptice?

Ulcerele peptice sunt rani deschise care se localizeaza la nivelul mucoasei esofagului, stomacului sau duodenului. In functie de locul unde se situeaza leziunile, vorbim despre ulcer esofagian, ulcer gastric sau ulcer duodenal.

Este un mit faptul ca mancarurile condimentate sau o slujba stresanta pot cauza ulcerele peptice. Cazuistica demonstreaza ca, responsabile de aparitia ulcerelor sunt o infectie bacteriana sau unele medicamente.

Care sunt simptomele ulcerelor peptice?

Durerea abdominala puternica, insotita de o senzatie de arsura, este cel mai comun simptom al ulcerului peptic. Durerea este provocata de ulcer si agravata de acidul gastric atunci cand acesta intra in contact cu zona ulcerata.

Durerea cu care se confrunta pacientul cu ulcer peptic poate:

sa fie resimtita oriunde, intre ombilic si stern
sa se agraveze, cand stomacul este gol
sa se agraveze, pe timpul noptii
sa se amelioreze temporar, atunci cand sunt consumate alimente care tempereaza acidul gastric sau cand se administreaza medicamente anti-acide
sa dispara si sa reapara dupa cateva zile sau saptamani

Alte semne si simptome ale ulcerelor peptice pot fi: vomismente cu sange (sangele poate fi rosu sau negru); scaun negru sau cu aspect de smoala; stari de greata sau voma; scaderi in greutate inexplicabile sau modificari ale apetitului alimentar.

Care sunt cauzele aparitiei ulcerelor peptice?

Tractul digestiv este captusit cu o mucoasa care, in mod normal, il protejeaza de actiunea acizilor. Insa, atunci cand cantitatea de acid creste sau mucoasa se subtiaza, poate aparea ulcerul.

Printre cauzele ulcerului se numara:

Infectiile bacteriene. Una dintre cauzele comune ale ulcerelor este infectia cu bacteria Helicobacter pylori. In mod normal, bacteriile H. pylori traiesc si se multiplica in mucoasa care acopera si protejeaza tesuturile stomacului si intestinului subtire. De cele mai multe ori, bacteria nu provoaca probleme. Insa, in unele cazuri, poate altera mucoasa si poate produce inflamatia stratului exterior al stomacului si al duodenului, producand o rana ulceroasa (ulceratie). In prezent, modul in care se transmite H.pylori nu este identificat. Se presupune ca aceasta bacterie poate fi transmisa de la persoana la persoana, prin contact direct (ex. prin sarut) sau poate fi contracatata prin contact cu apa sau prin ingerarea de alimente, contaminate.
Administrarea excesiva de calmante. Unele calmante (disponibile cu sau fara prescriptie medicala) pot irita sau inflama mucoasa stomacului si intestinului subtire. Aceste medicamente contin aspirina, ibuprofen, naproxen, ketoprofen si alte substante active. Ulcerele peptice apar indeosebi la persoanele varstnice care iau frecvent medicamente impotriva durerilor (ex. pacientii cu osteoartrita). Pentru a preveni tulburarile digestive, se recomanda ca medicamentele sa fie administrate, intotdeauna, dupa servirea mesei. Daca un pacient a fost diagnosticat cu ulcer, este important sa faca cunoscut medicului acest lucru pentru a-i fi prescrise calmante care sa nu agraveze afectiunea (cum ar fi acetaminofenul).
Alte medicamente. Alte medicamente care pot cauza ulcerele sunt cele prescrise in tratarea osteoporozei, denumite bifosfonati (alendronat, risedronat).

Citeste si:  GSK - cel mai bun angajator din Romania in 2009-2010

Care sunt factorii care favorizeaza aparitia ulcerelor peptice?

Riscul de ulcer peptic poate fi mai mare daca pacientul:

fumeaza – fumatul creste riscul de ulcer peptic la persoanele deja infectate cu bacteria H. pylori;
consuma alcool – alcoolul poate irita si eroda captuseala stomacului, crescand astfel cantitatea de acid pe care stomacul o produce;
este expus la stres prelungit – desi stresul nu este in sine o cauza a ulcerului peptic, acesta poate contribui la aparitia bolii; stresul poate fi cauzat de stari emotionale fragile sau de traume fizice.

Care sunt complicatiile ulcerelor peptice?

Lasate netratate, ulcerele pot duce la:

hemoragie interna – sangerarea poate fi lenta, conducand la anemie, sau severa, impunand spitalizarea pacientului pentru transfuzii de sange;
infectii – ulcerele peptice pot perfora peretele stomacului sau intestinului subtire, crescand riscul de infectii grave ale cavitatii abdominale (peritonita);
cicatrice – ulcerele peptice pot provoca si cicatrice care blocheaza parcursul hranei prin tractul digestiv, cauzand o falsa senzatie de satietate, vomismente sau scadere in greutate.

Cum pot fi diagnosticate ulcerele peptice?

Citeste si:  Medicover Romania sustine primul cros dedicat luptei impotriva cancerului mamar

Pentru a detecta si a diagnostica ulcerul, medicul specialist recomanda o serie de teste, precum:

Testele pentru bacteria Helicobacter pylori. Scopul acestora este acela de a detecta prezenta bacteriei in organism. Tipul de test care se va recomanda depinde de situatia pacientului. H. pylori poate fi detectata printr-o analiza de sange, analiza de materie fecala sau test al aerului expirat.
Endoscopia. Cu ajutorul endoscopului, medicul va patrunde prin gat, catre esofag, stomac si intestinul subtire, cautand sa detecteze ulceratiile. Daca medicul va detecta o rana ulceroasa, va preleva o proba de tesut (biopsie) pentru a fi analizata in laborator. Biopsia poate indica si prezenta bacteriei H. pylori la nivelul captuselii stomacului. De obicei, endoscopia este recomandata in cazul pacientilor varstnici, atunci cand sunt prezente semne de sangerare sau daca pacientul a experimentat, recent, scaderi inexplicabile in greutate ori dificultati de inghitire.
Investigatiile radiologice. Denumite si examen cu bariu, aceasta serie de radiografii ofera imagini ale esofagului, stomacului si intestinului subtire, dupa ce pacientul ingereaza in prealabil un lichid albicios (continand bariu) care acopera tractul digestiv si face mai vizibile eventualele ulceratii.

Cum tratam ulcerele peptice?

De obicei, tratamentul ulcerelor peptice include antibiotice (impotriva bacteriei H. pylori) si alte medicamente menite sa reduca nivelul de acid din sistemul digestiv, pentru a diminua durerea si pentru a favoriza vindecarea.

Atunci cand ulcerul nu este cauzat de bacteria H. pylori, pacientul nu va avea nevoie de antibiotice, iar medicul va recomanda un tratament personalizat. Spre exemplu, daca ulcerul este provocat de tratamentele anterioare cu calmante, medicul va inlocui calmantul responsabil cu aparitia ulcerului sau va modifica doza prescrisa. De asemenea, poate recomanda medicamente anti-acide care sa permita ulcerului sa se vindece.

Prin urmare, tratamentul ulcerului poate include: antibiotice; medicatie care blocheaza productia de acid si faciliteaza vindecarea (inhibitori ai pompei de protoni); medicatie pentru reducerea productiei de acid (blocanti de receptori de histamina H2); medicatie anti-acida (care neutralizeaza actiunea acidului gastric); agenti citoprotectivi (care protejeaza mucoasa stomacului si a intestinului subtire).

Citeste si:  Cremele antirid ineficiente

In cele mai multe dintre cazuri, tratamentul ulcerelor peptice este un succes, ducand la vindecarea leziunilor. Aproximativ 90% dintre ulcerele se vindeca in decurs de 1-3 luni.

Ulcerele peptice care nu se vindeca in urma tratamentului poarta denumirea de ulcere refractare. Exista numeroase motive pentru care un ulcer nu se vindeca, printre acestea numarandu-se:

nerespectarea indicatiilor de tratament
rezistenta anumitor tipuri de H. pylori la antibiotice
continuarea fumatului, dupa diagnostic
continuarea tratamentului cu calmante, dupa diagnostic
productia excesiva de acid gastric (ex. sindromul Zollinger-Ellison)
prezenta unei infectii, (alta decat H. pylori)
cancer de stomac
alte boli care pot cauza leziuni similare ulceratiilor in stomac si in intestinul subtire, (ex.boala Crohn).

Alte recomandari pentru prevenirea si tratarea ulcerelor peptice

Alegeti o dieta echilibrata, care sa includa o cantitate mai mare de fructe, legume si cereale integrale. Daca regimul alimentar aduce un aport suficient de vitamine, atunci organismului va lupta eficient cu ulcerul.
Discutati cu medicul despre posibilitatea inlocuirii calmantelor pe care le luati si daca acetaminofenul poate constitui o optiune terapeutica pentru conditia dvs.
Controlati stresul. Stresul poate inrautati simptomele ulcerului peptic. Identificati sursele de stres si, pe cat posibil, eliminati-le sau gestionati-le mai eficient.
Renuntati la fumat. Fumatul altereaza mucoasa protectoare a stomacului, expunandu-l riscului de ulcer. In plus, fumatul creste cantitatea de acid gastric.
Limitati consumul de alcool. Consumul excesiv de alcool poate irita si eroda mucoasa protectoare, din stomac si intestine, cauzand inflamatii si sangerari.
Protejati-va de infectii. Nu este foarte clar modul de transmitere al bacteriei H. pylori, insa exista unele dovezi ca aceasta ar putea fi transmisa, de la persoana la persoana, prin saliva sau prin contact cu hrana si apa contaminata. Spalati-va frecvent pe maini cu apa si sapun si nu mancati alimente care nu au fost preparate termic corespunzator.
Nu luati medicamente pe nemancate si nu consumati alcool atunci cand urmati un tratament medicamentos, deoarece aceasta combinatie poate creste riscul de ulcer.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.