In alimentatia noastra de zi cu zi, exista lipide (grasimi) care s evad si lipide care nu se vad. Pe cele dintai le poti alege si doza de buna voie si nesilita de nimeni (putin unt in piure, o lingura de smantana in ciorba, o lingurita de ulei in salata). Pe cele „pitite” e imposibil sa le detectezi dintr-o privire. Si tocmai ele furnizeaza grosul lipidelor pe care le ingurgitam in fiecare zi. Vestea buna e ca „grasimi ascunse” nu inseamna obligatoriu „grasimi rele”.
Fara ele, mancarea nu ar avea gust
Adevarat. In preparatele alimentare industriale, lipidele abunda exact cu acest scop: sa dea gust mai bun sau sa camufleze lipsa oricarui gust. Supele instant si salatele gata asezonate din comert sunt mult mai grase decat cele gatite acasa. Iar daca ai putea compara produse similare oferite de divere firme, ai avea surpriza sa constati ca au un continut foarte diferit de lipide.
…dar calitatea nu e prima lor calitate
Ca sa alegi produsele cu cel mai mic continut de grasimi, verifica ingredientele trecute pe eticheta. Iar cand iti cumperi o mancare gata preparata, fa urmatorul calcul: numarul lipidelor impartit la nuamrul proteinelor. Cand rezultatul e 1, e in regula. O data rezolvata problema cantitatii de grasimi, dai piept cu alta, si mai si: calitatea grasimilor. De dragul rentabiliatii, producatorii din domeniul alimentar folosesc materiile grase cele mai ieftine. Si, implicit, cele mai slabe din punct de vedere nutritiv. Uleiul de palmier, margarinele, grasimea de hering sunt in „top”.
Inamicul public nr.1: grasimile hidrogenate
Cand citesti, data viitoare, eticheta produsului pe care ti-l cumperi, cauta termenul ” hidrogenat”. O sa-l gasesti usor. Hidrogenarea este o tehnica frecventa in industria alimentara: se adauga hidrogen la grasimile nesaturate, pentru a le face sa treaca din stare lichida in stare solida, la temperatura ambientala. Astfel se obtin acizi grasi trans, care confera un aspect ademenitor si un termen de conservare multumitor, dar care se comporta, in organismul nostru, la fel ca grasimile saturate. Adica…
Miza pusa in joc: sanatatea arterelor noastre
Spre deosebire de grasimile nesaturate, care s egasesc in special in uleiuri vegetale crude, peste gras si oleaginoase, grasimile saturate nu aduc niciun folos, pentru ca organismul le produce singur. Ele participa la constructia unor celule, dar in foarte mica masura. In schimb, daca sunt consumate in exces, favorizeaza tulburarile cardiovasculare, infarctul de miocard si trombozele. Si ridica nivelul colesterolului tau. Concluzia: daca nu sunt tinuti sub control, acizii grasi trans reprezinta o problema de sanatate publica.
Cum eviti grasimile rele
Citind cu atentie eticheta si alegand alimente care contin cat mai putine grasimi hidrogenate. Ca sa te orientezi mai usor, tine minte ca diferitele ingrediente sunt listate in ordinea descrescatoare a cantitatii. Daca termenul „materie grasa vegetala hidrogenata” se afla in capul listei, cauta un alt produs similar, cu alta marca. Poate ai mai mult noroc si gasesti mentiunea aceasta mai „la vale”. Azi asa, maine asa, treptat, treptat cosul tau alimentar se va „ustura” de tot mai multe grasimi rele.