Maladii pe care Europa le-a uitat si un personal medical insuficient – reteta care a dus romanii in fruntea bolnaviciosilor UE. Tuberculoza si hepatita sunt doar cateva dintre bolile care ii macina pe romani, dar care in Europa nu mai sunt de mult timp o amenintare. Si nu sunt singurele. „Ne confruntam cu un exces de mortalitate cauzata de maladiile cardiovasculare. In acelasi timp, numarul enorm de cazuri de boli digestive denota nu doar saracie, ci si un stil de viata nesanatos”, explica medicul specialist in sanatate publica, Aurora Dragomiristeanu. Anul trecut, peste 154.000 de romani au murit de inima, urmati de alti 45.000 – de cancer. Bolile de plamani – si ale aparatului respirator, in general – au ucis alti aproape 13.000, in timp ce hepatitele au pus punct vietii a peste 10.000 de conationali, potrivit datelor de la Ministerul Sanatatii. Portretul-robot al bolnavului Dupa cum arata statisticile autohtone si europene, portretul-robot al romanului suferind ar trebui sa arate cam asa: posesor de boala cronica la inima, stomac, ficat, plamani sau rinichi, un pic nebun, tusind atat primavara, cat si toamna, cu mult mai multe sanse sa moara in primul an de viata decat concetatenii sai europeni. Daca scapa, romanul este de doua ori mai expus la o hepatita B sau la o tuberculoza decat restul UE. Femeia romanca poate „candida” cu sanse inzecite la un cancer de col uterin, care sa o si ucida mai des decat pe surorile ei de pe Batranul Continent. Tulburarile afective majore si psihice – in special schizofrenia – se afla pe primul loc in topul bolilor cronice pentru care romanii cumpara cel mai des medicamente, se arata intr-un studiu al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). Pe locul doi sunt diversele tipuri de hepatita, urmate de leucemii, limfoame si aplazii medulare. Diabetul si bolile de nutritie se afla pe pozitia a patra. „Au, inima mea!”, in top Aproape doua treimi dintre decesele inregistrate anual in Romania sunt pricinuite de maladiile cardiovasculare. Peste 154.000 de romani si-au dat obstescul sfarsit anul trecut din cauza bolilor de inima, ei reprezentand 62% din totalul decedatilor pe 2007. Si in restul continentului acest tip de maladii se afla in top, dar la noi are niste particularitati. „Sunt inregistrate din ce in ce mai multe decese printre tineri, din cauza bolilor cardiovasculare. «Cocktailul» format din tensiunile vietii de zi cu zi, la care se adauga viciile, produce mult mai multe decese decat media europeana. Ca o comparatie, in UE exista un procentaj apropiat intre decesele cauzate de bolile cardiovasculare si cele produse de tumori. Dar la noi, in 2007, s-au inregistrat 154.513 morti de inima, in timp ce doar 45.383 au decedat din cauza tumorilor”, indica medicul Dragomiristeanu. Ea mai arata ca afectiuni de mult eradicate in multe state UE continua sa afecteze un numar foarte mare de romani, mai ales dintre cele care pot fi prevenite si controlate printr-un sistem sanitar public eficient. Incidenta hepatitei B este dubla fata de media UE, in timp ce riscul de deces la femei din cauza cancerului de col uterin este de zece ori mai mare la noi decat in Franta sau Finlanda, si de 3-4 ori mai ridicata decat in Slovacia sau Cehia, desi aceasta forma de cancer este usor de prevenit si de vindecat. Bolnavi de mici Dupa aproape 18 ani de capitalism si democratie, Romania este inca departe de siguranta din Uniunea Europeana in ce priveste soarta nou-nascutilor, potrivit datelor citate de Raportul comisiei prezidentiale de sanatate. Un copil nascut aici are de sase ori mai multe sanse de a deceda inaintea primei sale aniversari, in comparat ie cu unul nascut in Suedia, si de trei ori mai multe fata de unul care a aparut pe lume mai aproape de noi, in Ungaria. „Desigur, fata de acum 30 de ani, stam mult mai bine! Dar acum ne raportam la procentajele europene, care ne arata ca stam mult mai prost la sanatatea nouna scutilor decat restul UE”, atrage atentia medicul Cristian Vladescu, expert in sanatate publica si membru al colectivului care a redactat Raportul. Potrivit studiului mentionat, de vina pentru aceasta situatie sunt conditiile precare existente in maternitatile romanesti. Innebunim incet, dar sigur In ultimii 15 ani, numarul bolnavilor diagnosticati cu afectiuni psihice s-a dublat. Boli ca depresia sau anxietatea apar din ce in ce mai des, dar romanii evita inca sa mearga la psiholog sau macar la medicul de familie. Si ritmul acestor tipuri de imbolnaviri se accelereaza de la an la an. Daca in 2003, medicii de familie raportau cu putin peste 165.000 de cazuri noi de tulburari mentale si de comportament, in 2007 numarul acestora era de aproximativ 210.000. „Daca sunt descoperite la timp, pot fi tratate cu succes, intr-o perioada relativ scurta. Dar daca sunt lasate sa se acutizeze, exista toate sansele sa se transforme in afectiuni grave – psihoza sau dementa”, atentioneaza medicul Rodica Tanasescu, presedintele Asociatiei Medicilor de Familie din Bucuresti. Specialistul atrage atentia ca nu a intrat in constiinta romanilor ideea de a se ingriji. Preferam in continuare sa ne tratam dupa ureche, evitand vizitele la medic: „Acestea nu sunt necesare doar cand ne simtim rau. Chiar daca ne stim sanatosi, este bine sa ne facem un control medical macar de doua ori pe an. O multime de boli au o evolutie ascunsa, facandu-se remarcate doar in perioada in care se agraveaza. Dar pot fi depistate la timp in urma unui control la medicul de familie”. STARE Viciosi si inactivi > Factorii comportamentali cu impactul cel mai puternic asupra starii de sanatate a romanilor sunt fumatul, consumul de alcool si de droguri, alimentatia inadecvata si inactivitatea. In Romania, aproape un sfert din populatie fumeaza, potrivit Eurobarometrului UE pe anul trecut. Din cele cinci milioane de fumatori, aproximativ 38.000 mor, anual, din cauza afectiunilor cauzate de consumul de tutun, inca inainte de a implini 65 de ani, mai indica sondajul mentionat.APUCATURI. Alcoolul si tutunul reduc drastic speranta de viata a romanilor Foto: Reuters ALARMA! Criza de personal medical O scuza pentru automedicatia romanilor ar fi si aceea ca nu prea mai are cine sa le prescrie pastilele. Un clasament al Organizatiei Mondiale a Sanatatii indica faptul ca Romania se afla pe locul 33 din cele 35 de tari europene luate in calcul, cu o medie de 1,9 medici la mia de locuitori. In timp ce in UE aceasta medie este aproape dubla – 33,3 medici la mia de locuitori. Exodul peste hotare „Din cei 47.500 de medici, deja 4% au solicitat acte pentru a putea lucra in strainatate, numai anul trecut. Pentru 2008, situatia este si mai grava, dat fiind ca numarul solicitarilor pentru certificatele de probitate morala necesare muncii «afara» este de aproximativ 1.000”, precizeaza profesorul Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania. El atrage atentia ca, in aceste conditii, este de asteptat, mai devreme sau mai curand, o criza a sistemului sanitar. Spitale devenite „muzeu””Oricat de multe spitale noi am avea si oricat ar fi ele de dotate la standarde europene, nu pot functiona fara personal medical. Asa ca ne putem astepta la unitati sanitare cu rol de muzee, prin care pacientii vor trece doar ca vizitatori, intrucat nu vor exista persoane calificate care sa-i trateze. Calitatea unui sistem sanitar depinde in primul rand de calitatea medicilor care lucreaza in el”, a atentionat profesorul Astarastoae.
Maladii pe care Europa le-a uitat si un personal medical insuficient – reteta care a dus romanii in fruntea bolnaviciosilor UE. Tuberculoza si hepatita sunt doar cateva dintre bolile care ii macina pe romani, dar care in Europa nu mai sunt de mult timp o amenintare. Si nu sunt singurele. „Ne confruntam cu un exces de mortalitate cauzata de maladiile cardiovasculare. In acelasi timp, numarul enorm de cazuri de boli digestive denota nu doar saracie, ci si un stil de viata nesanatos”, explica medicul specialist in sanatate publica, Aurora Dragomiristeanu. Anul trecut, peste 154.000 de romani au murit de inima, urmati de alti 45.000 – de cancer. Bolile de plamani – si ale aparatului respirator, in general – au ucis alti aproape 13.000, in timp ce hepatitele au pus punct vietii a peste 10.000 de conationali, potrivit datelor de la Ministerul Sanatatii. Portretul-robot al bolnavului Dupa cum arata statisticile autohtone si europene, portretul-robot al romanului suferind ar trebui sa arate cam asa: posesor de boala cronica la inima, stomac, ficat, plamani sau rinichi, un pic nebun, tusind atat primavara, cat si toamna, cu mult mai multe sanse sa moara in primul an de viata decat concetatenii sai europeni. Daca scapa, romanul este de doua ori mai expus la o hepatita B sau la o tuberculoza decat restul UE. Femeia romanca poate „candida” cu sanse inzecite la un cancer de col uterin, care sa o si ucida mai des decat pe surorile ei de pe Batranul Continent. Tulburarile afective majore si psihice – in special schizofrenia – se afla pe primul loc in topul bolilor cronice pentru care romanii cumpara cel mai des medicamente, se arata intr-un studiu al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). Pe locul doi sunt diversele tipuri de hepatita, urmate de leucemii, limfoame si aplazii medulare. Diabetul si bolile de nutritie se afla pe pozitia a patra. „Au, inima mea!”, in top Aproape doua treimi dintre decesele inregistrate anual in Romania sunt pricinuite de maladiile cardiovasculare. Peste 154.000 de romani si-au dat obstescul sfarsit anul trecut din cauza bolilor de inima, ei reprezentand 62% din totalul decedatilor pe 2007. Si in restul continentului acest tip de maladii se afla in top, dar la noi are niste particularitati. „Sunt inregistrate din ce in ce mai multe decese printre tineri, din cauza bolilor cardiovasculare. «Cocktailul» format din tensiunile vietii de zi cu zi, la care se adauga viciile, produce mult mai multe decese decat media europeana. Ca o comparatie, in UE exista un procentaj apropiat intre decesele cauzate de bolile cardiovasculare si cele produse de tumori. Dar la noi, in 2007, s-au inregistrat 154.513 morti de inima, in timp ce doar 45.383 au decedat din cauza tumorilor”, indica medicul Dragomiristeanu. Ea mai arata ca afectiuni de mult eradicate in multe state UE continua sa afecteze un numar foarte mare de romani, mai ales dintre cele care pot fi prevenite si controlate printr-un sistem sanitar public eficient. Incidenta hepatitei B este dubla fata de media UE, in timp ce riscul de deces la femei din cauza cancerului de col uterin este de zece ori mai mare la noi decat in Franta sau Finlanda, si de 3-4 ori mai ridicata decat in Slovacia sau Cehia, desi aceasta forma de cancer este usor de prevenit si de vindecat. Bolnavi de mici Dupa aproape 18 ani de capitalism si democratie, Romania este inca departe de siguranta din Uniunea Europeana in ce priveste soarta nou-nascutilor, potrivit datelor citate de Raportul comisiei prezidentiale de sanatate. Un copil nascut aici are de sase ori mai multe sanse de a deceda inaintea primei sale aniversari, in comparat ie cu unul nascut in Suedia, si de trei ori mai multe fata de unul care a aparut pe lume mai aproape de noi, in Ungaria. „Desigur, fata de acum 30 de ani, stam mult mai bine! Dar acum ne raportam la procentajele europene, care ne arata ca stam mult mai prost la sanatatea nouna scutilor decat restul UE”, atrage atentia medicul Cristian Vladescu, expert in sanatate publica si membru al colectivului care a redactat Raportul. Potrivit studiului mentionat, de vina pentru aceasta situatie sunt conditiile precare existente in maternitatile romanesti. Innebunim incet, dar sigur In ultimii 15 ani, numarul bolnavilor diagnosticati cu afectiuni psihice s-a dublat. Boli ca depresia sau anxietatea apar din ce in ce mai des, dar romanii evita inca sa mearga la psiholog sau macar la medicul de familie. Si ritmul acestor tipuri de imbolnaviri se accelereaza de la an la an. Daca in 2003, medicii de familie raportau cu putin peste 165.000 de cazuri noi de tulburari mentale si de comportament, in 2007 numarul acestora era de aproximativ 210.000. „Daca sunt descoperite la timp, pot fi tratate cu succes, intr-o perioada relativ scurta. Dar daca sunt lasate sa se acutizeze, exista toate sansele sa se transforme in afectiuni grave – psihoza sau dementa”, atentioneaza medicul Rodica Tanasescu, presedintele Asociatiei Medicilor de Familie din Bucuresti. Specialistul atrage atentia ca nu a intrat in constiinta romanilor ideea de a se ingriji. Preferam in continuare sa ne tratam dupa ureche, evitand vizitele la medic: „Acestea nu sunt necesare doar cand ne simtim rau. Chiar daca ne stim sanatosi, este bine sa ne facem un control medical macar de doua ori pe an. O multime de boli au o evolutie ascunsa, facandu-se remarcate doar in perioada in care se agraveaza. Dar pot fi depistate la timp in urma unui control la medicul de familie”. STARE Viciosi si inactivi > Factorii comportamentali cu impactul cel mai puternic asupra starii de sanatate a romanilor sunt fumatul, consumul de alcool si de droguri, alimentatia inadecvata si inactivitatea. In Romania, aproape un sfert din populatie fumeaza, potrivit Eurobarometrului UE pe anul trecut. Din cele cinci milioane de fumatori, aproximativ 38.000 mor, anual, din cauza afectiunilor cauzate de consumul de tutun, inca inainte de a implini 65 de ani, mai indica sondajul mentionat.APUCATURI. Alcoolul si tutunul reduc drastic speranta de viata a romanilor Foto: Reuters ALARMA! Criza de personal medical O scuza pentru automedicatia romanilor ar fi si aceea ca nu prea mai are cine sa le prescrie pastilele. Un clasament al Organizatiei Mondiale a Sanatatii indica faptul ca Romania se afla pe locul 33 din cele 35 de tari europene luate in calcul, cu o medie de 1,9 medici la mia de locuitori. In timp ce in UE aceasta medie este aproape dubla – 33,3 medici la mia de locuitori. Exodul peste hotare „Din cei 47.500 de medici, deja 4% au solicitat acte pentru a putea lucra in strainatate, numai anul trecut. Pentru 2008, situatia este si mai grava, dat fiind ca numarul solicitarilor pentru certificatele de probitate morala necesare muncii «afara» este de aproximativ 1.000”, precizeaza profesorul Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania. El atrage atentia ca, in aceste conditii, este de asteptat, mai devreme sau mai curand, o criza a sistemului sanitar. Spitale devenite „muzeu””Oricat de multe spitale noi am avea si oricat ar fi ele de dotate la standarde europene, nu pot functiona fara personal medical. Asa ca ne putem astepta la unitati sanitare cu rol de muzee, prin care pacientii vor trece doar ca vizitatori, intrucat nu vor exista persoane calificate care sa-i trateze. Calitatea unui sistem sanitar depinde in primul rand de calitatea medicilor care lucreaza in el”, a atentionat profesorul Astarastoae.