Se intampla din pacate, ca in zilele noastre, tot mai multe persoane si mai ales copii sa fie diagnosticati cu intoleranta la lactoza. Nu se cunoasc exact care sunt cauzele care au dus la aceasta crestere de intoleranta la lactoza dar, daca semnalati una dintre simptomele de mai jos, la dumneavoasta sau la copilul dumneavoastra, consultati un medic pentru un control si analizele medicale necesare.
Care sunt simptomele intolerantei la lactoza?
Cele mai comune simptome ale intolerantei la lactoza se manifesta la nivel gastrointestinal, printre acestea numarandu-se durerea abdominala, diareea, flatulenta. In unele cazuri, pacientii pot experimenta balonare si greata.
In cazul copiilor intoleranta la lactoza, se poate manifesta prin: scaune moi si emisie de gaze, in special dupa consumul de alimente care contin cantitati mari de lactoza; diaree apoasa cu emisie de gaze; balonare, flatulenta, greata; dureri abdominale generalizate si crampe; eruptii cutanate si raceli frecvente. Simptomele de intoleranta la lactoza se coreleaza cu volumul de lactoza ingerat. Cu cat consuma mai multa lactoza, cu atat copilul va manifesta mai multe simptome. Simptomele pot incepe sa se manifeste tarziu in timpul copilariei si pot deveni mai evidente la varsta adulta.
Din nefericire aceste simptome atat la copii, cat si la adulti pot fi provocate si de alte afectiuni gastrointestinale, motiv pentru care deficienta de lactaza sau intoleranta la lactoza pot fi dificil de diagnosticat.
Severitatea simptomelor difera de la caz la caz, intrucat cantitatea de lactoza variaza de la om, la om in functie de dieta fiecaruia. Cu cat un pacient consuma mai multe alimente sau bauturi pe baza de lapte, cu atat mai frecvente si mai severe pot deveni simptomele. Un alt factor care influenteaza severitatea simptomelor intolerantei la lactoza, este gradul de reducere a activitatii lactazei.
Cum sunt diagnosticate deficienta de lactaza si intoleranta la lactoza?
Desi exista cateva maniere de diagnostic eficiente, multe persoane aleg, in mod eronat, sa se auto-diagnosticheze cu intoleranta la lactoza. Statisticile arata ca 20% dintre cei care cred ca sufera de intoleranta la lactoza, sunt perfect sanatosi, iar alti 20% dintre pacienti raman nediagnosticati.
Iata cateva maniere de diagnostic:
Dieta prin eliminare
Cea mai des folosita maniera de auto-diagnostic, dieta prin eliminare are si cateva puncte slabe. Principialul ar fi ca produsele pe baza de lapte intra si in compozitia altor alimente procesate, fapt ce duce la o eliminare nu tocmai riguroasa. In cazul persoanelor cu deficiente crescute de lactaza, chiar si ingerarea unor cantitati mici de lactoza pot duce la simptome severe. In plus, pacientii tind sa opetze pentru o perioada scurta de testare, neluand in calcul ca daca simptomele nu sunt severe sau nu apar zilnic, ar fi necesara o perioada mai lunga. Pentru a functiona, dieta prin eliminare trebuie stabilita si monitorizata de un specialist dietetician.
Testul laptelui
Se refera la ingerarea unei cantitati de lapte imediat dupa trezire, pe stomacul gol. In urmatoarele 3-5 ore nu se consuma niciun alt aliment, apoi sunt monitorizate eventualele simptome. Este important ca laptele consumat in cadrul testului sa aiba o cantitate mica de grasime, pentru a evita posibilitatea ca doar cel grass a provoace simptomele. Din pacate, prin aceasta metoda nu poate fi eliminate diagnosticul de alergie la lapte, o afectiune complet diferita de intoleranta la lactoza. Alergia la lapte se manifesta insa, cu precadere, la bebelusi si copiii mici.
Testul hidrogenului
Testul hidrogenului este unul dintre cele mai la indemana si de incredere moduri de a diagnostica deficienta de lactaza si intolerenta la lactoza. In cadrul testului este ingerata o cantitate de 25 g de lactoza pura cu apa, pe stomacul gol. Daca persoana este intoleranta la lactoza, atunci lactoza nedigerata si absorbita in intestinul subtire ajunge in colon, unde bacteriile separa lactoza in glucoza si galactoza, producand hidrogen (sau gaz metan). Cantitati mici de hydrogen ajung in plamani si sunt eliminate prin respiratie. La fiecare 10-15 minute, timp de 3-5 ore de la ingerarea lactozei, se iau probe de respiratie si se analizeaza pentru a identifica prezenta hidrogenului.
Testul glicemiei
Aceasta este cea mai consacrata metoda de diagnosticare a intolerantei la lactoza. Substanta este ingerata pe stomacul gol, apoi sunt recoltate o serie de probe de sange si sunt analizate pentru a fi identificat nivelul de glucoza. Daca acesta depaseste 25 mg/100 ml, atunci inseamna ca pacientul sufera de intoleranta la lactoza.
Testul aciditatii in scaun
Acest test se foloseste cu precadere la bebelusi si la copiii mici. Acestora li se administreaza pe cale orala o cantitate mica de lactoza. Sunt analizate cateva probe consecutive de scaun, pentru a se identifica nivelul de aciditate.
Care sunt sursele de lactoza din alimentatie?
Lactoza provine in mare parte din produse pe baza de lapte, insa aceasta poate fi gasita si in alte alimente procesate. Astfel, pacientii cu o deficienta de lactaza severa pot avea neplaceri si atunci cand consuma:
paine si alte preparate coapte
cereale pentru micul dejun procesate
fulgi de cartofi, supe instant
margarina
sosuri de salata
biscuiti, prajituri
Si unele medicamente pot contine lactoza, aceasta fiind folosita ca baza pentru circa 26% dintre medicamente. Contraceptivele orale, spre exemplu, pot contine lactoza, la fel si unele medicamente anti-acide.